Articol reprezentativ

Tema 5 TETRAPOLIS 2019-2020

b2c1b869d53d5bb1b1b217d30429961e

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzi􀆟 ve ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi fi gura sau fond, că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie,
că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.
În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fi ecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi benefi ciari, arhitecți ai secolului XX, ce vor fi aleși de îndrumătorii voștri de grupa. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior – spaţiul personal de studiu.

Tema completa aici:
TEMA 5 20192020

Pentru prima ora de luni fiecare grupa va lista harta de joc aferenta grupei.

HARTA GRUPA A

HARTA GRUPA B

HARTA GRUPA C

HARTA GRUPA D

SIMULARE

TETRAPOLIS- ENDGAME 2019

„To make a city, the first thing you will need is a name to call it by. Any name can work, though some certainly suggest a more successful future than others. … The sense of purpose that can eventually turn a settlement, even one born in the most difficult circumstances, into a city begins when it acquires a name. … A city sometimes reflects the act of will of the individuals who brought it into being.” D. Sudjic, The Language of Cities.

GRUPA A

coordonatori: Cristian Blidariu, Bogdan Isopescu

A1 (2)A1A2A3A4A6A7A8A9A10A11

GRUPA B

coordonatori: Andreea Simici, Vladimir Obradovici

B1B2B3B4B5B6B7B8B9

GRUPA C

coordonatori: Marius Găman, Oana Bănescu

C1C2C3C4C5C6

GRUPA D

coordonatori: Mirel Drăgan , Diana Giurea

D1D2D3D4D5D6D7

TEMA 4, sem 1, 2019-2020

În urma analizelor urbane la scară mică, la nivel de artefacte şi obiecte în cadrul spaţiului public, din a doua temă şi la scară medie a principiilor compoziţionale gestaltiste din cadrul celei de-a treia teme, vom trece la studierea oraşului la scară mare, cea a unui cartier, pentru a determina imaginea acestuia.

Imaginea oraşului este rezultatul procesului bidirecțional derulat între observator și ambient. Ambientul sugerează direcții și relații, iar observatorul, conform propriilor scopuri și nivelului de adaptare, selectează, organizează și dă sens celor văzute. Chiar dacă noi toți percepem diferit mediul înconjurător se crează totuşi o imaginine mentală comună pentru marea majoritate a locuitorilor.

În următoarea săptămână, lucrând în grupe de câte doi studenţi, veţi analiza imaginea unui cartier din municipiul Timişoara. Pentru a realiza această analiză vă veţi plimba prin cartier marcând elementele acestuia pe o hartă şi veţi face schiţe de atmosfera. Elementele unui cartier pot fi majore, medii sau minore în funcţie de importanţa lor şi aria de influenţă.

Tema 4

Timisoara