BETA -alte tipuri de scoli de arhitectura

44227775_901866076670599_5618287281568743424_o

În 18 octombrie discutăm despre educația de arhitectură.

– Dimineața vă invităm la lansarea cărții „2,14 tipuri de școli de arhitectură”. Volumul colectiv de eseuri încearcă să opereze o radiografie – eterogenă, inegală, actuală – a domeniului educației de arhitectură la nivel global, dar mai ales local. Încearcă o deschidere a subiectului către public și o primă punere în context a lucrurilor, oferă o serie de puncte de sprijin, dar și de direcționare pentru cei preocupați de subiect – care sunt mai mulți decât ar părea la prima vedere.
Lansarea va avea loc la clubul Facultății de Arhitectură și Urbanism.

– După-amiaza ne concentrăm pe euroregiune și, ca urmare a evenimentelor din cadrul ediției din 2016 a bienalei, școlile care și-au prezentat anul trecut programele au decis să facă următorul pas spre colaborare, în spiritul responsabilității menționate în carta scrisă de UIA și UNESCO în 2011 (pe care o puteți citi aici: https://etsab.upc.edu/ca/shared/a-escola/a3-garantia-de-qualitat/validacio/0_chart.pdf).

A discuta despre viitorul educației de arhitectură a devenit în ultimele luni o preocupare comună. Am început să facem pași mici spre un program regional de arhitectură concentrat pe acest context cultural, cu speranța că împreună putem defini un viitor mai bun pentru educația de arhitectură din euroregiune.

În cadrul evenimentului vom prezenta și dezbate rezultatul acestei colaborări, în paralel cu prezentarea câtorva sisteme colaborative care și-au demonstrat valoarea și funcționalitatea în timp.

Evenimentul va avea loc la Biblioteca Universității Politehnice.

https://www.facebook.com/events/108860790049132/

Reclame

Tema 1 Seminar Teoria Arhitecturii

Scop:
Principiile Gestalt, ca set de reguli/ legi care organizează percepţia vizuală, pot fi aplicate la diferite scări arhitecturale: la nivel de ţesut urban, obiect sau componentă. Tema 1 a seminarului propune un studiu compoziţional pe componenta faţadă a unei clădiri asupra cărei se aplică simultan o pereche de principii Gestalt având pregnanţe ierarhizate.

Metoda:
Pe o planșă format A3 se va desena un caroiaj plan cu dimensiunea ochiurilor de 2 cm x 2 cm, având 12 rânduri și 18 coloane, conform schiței din anexă. Acest caroiaj simbolizează faţada unei clădiri și va funcţiona drept ghidaj în realizarea de compoziţii determinate de așezarea suprafeţelor pline şi goale. Modul de organizare compoziţională va ilustra următoarele 2 perechi de principii, a căror pregnanța este dată de poziţia din cadrul enumerării:
Compoziția 1: ……………și …….……….;
Compoziția 2: ……………și …………….;
Vor rezulta astfel 2 compoziții utilizând perechi diferite de principii. Procentul de ocupare a grilei cu zone vitrate este de ~50%.

Tehnica de redactare:
Caroiajul se va evidenția cu linie de construcție, creion grafic utilizând instrumente de precizie (teu, echere etc). Pentru evidențierea zonelor vitrate ale faţadei se vor utiliza maxim 110 patrate de dimensiune 2 cm x 2 cm, carton negru decupat la dimensiune.
Se va preda online un set de 2 imagini – câte o imagine pentru fiecare compoziție obținute prin așezarea în suprafața caroiajului a pătratelor de carton negru.

Timp de lucru:
2 ore

Criterii de apreciere:
-capacitatea de organizare şi ierarhizare de elemente compoziţionale;
-claritatea exprimării şi acurateţea.

Tema 1 S2 TA

Template plansa

TEMA 3 (2018-2019)

43603056_739693253047475_685746482912952320_o.jpg

În urma analizelor urbane la scară mică, la nivel de artefacte şi obiecte în cadrul spaţiului public, din prima temă şi la scară medie a principiilor compoziţionale gestaltiste din cadrul celei de-a doua teme vom trece la studierea oraşului la scară mare, cea a unui cartier, pentru a determina imaginea acestuia.

Imaginea oraşului este rezultatul procesului bidirecțional derulat între observator și ambient. Ambientul sugerează direcții și relații iar observatorul, conform propriilor scopuri și nivelului de adaptare, selectează, organizează și dă sens celor văzute. Chiar dacă noi toți percepem diferit mediul înconjurător totuşi se crează o imaginine mentală comună pentru marea majoritate a locuitorilor.

Imaginea orașului din punct de vedere al formei fizice poate fi clasificată în cinci elemente: cartiere/zone, limite, trasee/fluxuri, noduri și repere.

  • Cartiere/zone sunt secțiuni ale orașului de dimensiuni mari și medii, în interiorul cărora observatorul poate pătrunde și care sunt recunoscute ca având un caracter comun, o identitate bine definită.

  • Limitele sunt elementele liniare care delimitează două cartiere/zone: maluri, linii de cale ferată, străzi principale, ziduri etc.

  • Traseele/fluxuri sunt canalele prin care circulă în mod obișnuit observatorul: străzi, alei etc.

  • Nodurile sunt puncte strategice unde se întâlnesc minim două trasee devenind poli intensivi din care și către care acesta călătorește. Nodurile sunt spaţii publice în care observatorul poate intra: piaţete, scuaruri, intersecţii etc.

  • Reperele reprezintă elemente de referință exterioară, observatorul neputând să intre în el spre deosebire de noduri ( o clădire, un monument, un munte, un copac, un magazin etc.)

În următoarea săptămână, păstrând grupele de câte doi studenţi de la Tema 2, veţi analiza imaginea unui cartier din municipiul Timişoara. Pentru a realiza această analiză vă veţi plimba prin cartier marcând elementele acestuia pe o hartă şi veţi face schiţe de atmosfera. Elementele unui cartier pot fi majore, medii sau minore în funcţie de importanţa lor şi aria de influenţă.

În cadrul acestei analize va fi importantă atât imaginea propriuzisă a spaţiului cât şi vitalitatea acestora. Astfel o piaţetă de mari dimensiuni dar nefregventată de oameni poate fi un nod de intensitate medie faţă de o piaţetă mai mică ca şi dimensiune dar plină de activităţi şi de oameni ce o clasifică drept un nod major. Din cauza aceasta va fi important și punctul din care privim și perioada zilei în care analizăm cartierul, dimineaţa, seara, noapte etc. În marea majoritate a cazurilor elementele unui cartier sunt strâns relaționate între ele, suprapuse și întrepătrunse. Astfel scopul acestei teme este de a stabili dacă elementele cartierelor determină o configurație coerentă pentru a genera o formă satisfăcătoare şi o imagine lizibilă.

Se vor preda:

  • pe colă A3, din calc, suprapusă pe harta cartierului studiat, elementele identificate, pe hărţi separate. Se va respecta legenda pe care o găsiţi pe planşa exemplu, şi vor fi marcate şi denumite toate elementele găsite în cadrul arealului studiat.

  • cinci schiţe de atmosfera pentru elementele identificate ale cartierului (o schiţă pentru limite, una pentru zone etc. )

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :

– identificarea corectă a elementelor oraşului la nivelul cartierului studiat

– corectitudinea modului de prezentare grafică

– expresivitatea schiţelor de atmosferă

Calendar:

11.10 – lansarea temei

15.10 – corectură

18.10 – predare și prezentare la panou

Tema 3

Exemplu:

000 exemplu

Legenda exemplu:

000 Legenda exemplu

Cariere Timișoara:

Cartiere Timisoara

Zone studiu:

01 Cetate

02 Iosefin

04 Circumvalatiunii

09 Tipografilor

14 Fabric

16 Stadion

17 Elisabetin

18 Odobescu

19 Calea Sagului

36 Lunei

42 Zona Soarelui

44 Calea Girocului

TEMA 2 (2018-2019)

1_4_12b

În primul exerciţiu din acest an v-am provocat să descoperiți/redescoperiți orașul Timișoara explorându-l, căutându-i calităţile spaţiale, ambianțele, atmosfera. Am văzut cum caracterul unui spațiu poate definit ca suma unor calităţi perceptive dar şi a unor moduri de utilizare. Spaţiul este o construcţie fizică dar şi mentală ce se se raportează la om, şi la nevoile lui specifice. Iar noi ca ființe umane putem să fim definiți pe multe planuri: fizic, social, cultural, rațional/spiritual, instinctual, etc. Mare- mic, static- dinamic, natural – artificial, strâmt – larg, orizontal – vertical, drept – înclinat, texturat – lis, ușor – greu, proporţional disproporţional, liniştit-zgomotos, parfumat – urât mirositor etc. Toate aceste trăsături perceptive sunt lecturate prin filtrul corporal, prin simţuri. Caracterul compoziţional, ordonat – dezordonat, structurat – haotic, intim – public, aglomerat – gol, ierarhizat – egal, monumental – umil, se decodifica însă făcând apel la normele culturale în care ne-am format. Primele presupun o lectură senzorială de la nivelul străzii de jos în sus, cele din urmă o citire intelectuală, raţională, de sus în jos printr-o privire panoptică şi analitică. Dar lucrurile nu pot fi despărțite radical. Ființa umană are nevoie de ambele moduri de percepţie. Astfel de exemplu un spațiu mic în raport cu scara corpului nostru, trezește instinctul de ocrotire, încurajează comunicarea personală și ne ajută să ne interiorizăm. Un spațiu mare ne face să ne simțim expuşi, însă este în acelaşi timp este un spațiu al comunității, un spaţiu al întâlnirii. Căutarea propriu-zisă a acestor caracteristici presupune identificarea unor pattern- uri, texturi şi reguli ce ne structurează spaţiul.

Pentru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, de tip figură sau fond. Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste la alegerea voastră.
Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe carton format A3 land scape. Pe fiecare format A3 vor fi exemplificate două principii utilizând doua vignete de tip pozitiv negativ înfăţişând ţesutul studiat, din fiecare din cele două oraşe. (rezultă un total de patru vignete per planşa A3), un scurt text argumentativ şi o imagine desenată de la nivelul străzii ce consideraţi că este specifică pentru fiecare din spaţiile studiate.

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– identificarea justă a caracterelor/ principiilor ce definesc ţesuturile alese
– complexitatea exemplelor alese
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

04.10 – lansarea temei
08.10 – corectură
11.10 – predare și prezentare la panou

Tema 2

 

TEMA 1 (2018-2019)

thumb-1920-435329

 

Pentru prima temă din acest an vă invitam în spaţiul urban, cu misiunea de a găsi artefacte, sau mai bine zis obiecte cu care oamenii interacţionează în mod direct. Urmărind temele percepţiei senzoriale ale spațiului, enunţate in cursul de teorie, veţi căuta trei tipuri de artefacte sau mai bine zis de condiţii spaţiale.

LOCUL de STAT. Pe o planşă A3 veţi explica şi compară prin fotografi e şi desen trei locuri de stat găsite în spaţiul urban al oraşul Timişoara. Cele trei locuri de stat trebuie să fie diferite prin calitatea lor spaţială, materială, perceptivă.

COPACI sau ARBORI. Pe o planşă A3 veţi explica şi compară prin fotografie şi desen trei copaci găsiţi în spaţiul urban al oraşul Timişoara. Cei trei copaci trebuie să fie diferiţi prin calitatea lor spaţială, perceptiva, şi prin felul în care organizează spaţiul din jurul lor.

FÂNTÂNI PUBLICE pe o planşă A3 veţi explica şi compară prin fotografie şi desen trei fântâni găsite în spaţiul urban al oraşul Timişoara. Cele trei fântâni trebuie să fie diferite prin calitatea lor spaţială, materială, perceptivă sau chiar funcțională.

Mai multe detalii aici. Tema 1

NOUL CLUB FAUT

IMG_20180921_185654

Ne bucurăm să anunţăm că odată cu inaugurarea noul an academic 2018-2019, studenţii FAUT se pot bucura de un nou spaţiu multifuncţional pentru susţineri, expoziţii şi evenimente extracurriculare.

În toamna anului 2017 am organizat în spațiul clubului, după o pauză de peste 10 ani, prima expoziţie a facultăţii noastre, montând marea masă prezentată în cadrul Festivalului Viena Design Week. A fost momentul în care am realizat potenţialul deosebit al acestui spaţiu recent câştigat în patrimoniul facultăţii noastre. A urmat în iarnă expoziţia  proiectul de semestru al anului 1 – TETRAPOLIS şi, ulterior, jurizarea proiectului de final de an. Până în primăvară am înţeles care sunt nevoile acestei săli şi, cu sprijinul conducerii FAUT, care a făcut demersurile necesare preluării ei de la Facultatea de Construcţii, am demarat  primele operaţii de face-lift.

Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul unei săptămâni de practică, între 17 şi 22 septembrie a.c. Pentru început, am eliberat sala de materialele depozitate şi am demontat vechile structuri ce ocupau majoritatea spaţiului. A urmat producţia unui sistem multifuncţional de expunere a machetelor  anilor mici – inspirat din nevoile temei Tetrapolis. Noile mese de expunere pot fi folosite însă şi ca gradene în cazul unor evenimente, prezentări sau ateliere demonstrative. Am creat o nouă zonă de arhivă pentru planşele anilor mici şi am igienizat sala depozit. Nu în ultimul rând, am conceput un panou de susţineri/proiecţie mobil ce poate fi utilizat în funcţie de nevoile specifice fiecărui eveniment. Proiectul nostru de transformare va continua însă pe parcursul acestui an. Urmează realizarea unei pardoseli noi, închiderea arhivei cu pereţi mobili, finisarea gradenelor.

Trebuie să adresăm mulţumiri tuturor celor care au fost alături de noi în acest proiect:

conducerii facultăţii, domnului decan Ioan Andreescu, domnului prodecan Marius Moşoarcă şi doamnei şef de departament Cătălina Bocan,  ale căror demersuri au asigurat atât transferul sălii, cât şi o parte din materialele necesare,

domnului administrator Cezar Oprea pentru suportul oferit la realizarea structurilor metalice ale arhivei şi expozoarelor,

domnişoarei arh. Diana Giurea pentru  materialele oferite de Festivalul Plai,

domnului Cristian Cârciumaru pentru sponsorizarea GEZE România

şi, nu în ultimul rând, studenţilor participaţi, fără a căror muncă nu am fi putut realiza acest proiect:

BARBU Petru – An 1, BARBU Teofil – An 1, GALESCU Franco – An 1,BOLDOG Lazăr – An 1, DUMESCU Diana – An 1, PĂUNA Daniel – An 1, KISS Istvan – An 1, CSUKAS Balint – An 1, POP Mihăiță – An 1, BĂBĂLĂU Oana – An 1, BÂRLAN Magdalena – An 2.

Acest proiect a fost coordonat de arh. Cristian Blidariu şi de arh. Bogdan Isopescu.

IMG_20180923_123241

IMG_20180923_123147

IMG_20180922_133032

IMG_20180923_123333

TEMA PROIECT SCURT (toamna)

982c4e7a-6733-4168-85ca-0069db7c2020

Nu trece supus în acea noapte mare,
Bătrâneţe, arzi şi urlă când ziua se închide;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Înţelepţii ştiu bine că nopţii viaţa e datoare,
Dar cum n-au adus lumină prin vorbe, nici prin pilde,
Ei nu trec supuşi în acea noapte mare.

Plecând, oamenii cei buni scâncesc cu disperare,
Deşi virtuoşi, n-au nici un surplus în ora din clepsidre;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Nebunii care-au cântat şi au dansat sub soare,
Află cu regret c-a venit seara şi n-au în sac merinde;
Ei nu trec supuşi în acea noapte mare.

Oamenii trişti, cu ochi orbi, în bezna orbitoare,
Pot vedea, când mor, comete-n flăcări, superbe atlantide;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Iar tu, tată, de-acolo, din înălţimi de izolare,
Înjură şi mă binecuvântează, cu lacrimile tale-acide;
Nu trece supus în acea noapte mare,
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

… versuri scrise de poetul galez Dylan Thomas cu puţin timp înaintea morţii tatălui său.

Imaginăm, proiectăm, construim pentru viaţă şi ce e viu, însufleţit. Moartea şi sfârşitul par de cele mai multe ori a nu fi parte a acestor planuri, strategii şi experienţe. Non fui, fui, non sum, non curo, îşi scriau romanii pe stele funerare, urmărind detaşarea în faţa morţii specifică filozofiei Epicuriene.
Nu am existat, am existat, nu mai exist, nu îmi pasă, o atitudine ce printr-o acceptare indiferenta a ciclului nesfârşit al naşterii, vieţii şi al morţii, celebra chiar viaţa. Ulterior pentru marile religii abrahamice moartea a devenit o eliberare de viaţă, consfinţind o trecere mult aşteptată, fie spre condiţia paradisiacă a credinciosului sau cea damnabilă, a păcătosului.

Din cele mai vechi timpuri, indiferent de cultură sau credinţă, moartea şi ritualurile ei au constituit un pretext esenţial al edificării. În fapt, după cum deja ştiţi, primele construcţii monumentale erau destinate mai degrabă morţilor şi relaţiei lor cu cu lumea de apoi, decât vieţii.

Spaţiile ce adăpostesc ritualurile de trecere de azi nu diferă ca funcţie şi simbolistică în mod fundamental de cele de atunci. Ele surprind prin spaţialitate, materialitate şi ambianţă solemnitatea momentului, priveghiul la marginea celui trecut, nevoia de reflexie a celor ce participa, atât sub spectrul lui memento mori, cât şi în speranţa unui întâlniri ulterioare.

Tema propusă va pune în situaţia de a vă imagina un astfel de spaţiu al trecerii, o capelă mortuară fără denominaţie, dedicată priveghiului. Va trebui să vă folosiţi exclusiv de limbajul arhitectural dobândit în acest an pentru a exprima prin materialitatea, spaţialitatea şi ambianţa obiectului propus acest ritual al trecerii. Care sunt etapele ritualului, procesiunea, scenografia lui? Nu trebuie să uităm că scenografia ritului de trecere pune în definitiv în relaţie viaţa şi moartea, viii cu morţii.

Ansamblul propus se va înscrie într-un pătrat de 10 pe 10 metri înconjurat pe toate laturile de alei.
Accesul se face pe oricare din laturi. Patratul este aşezat paralel cu axele N_S, E-V. Pe situl de 10×10 există trei copaci pe care va trebui să vi-i imaginaţi ca poziție si formă.
Capela şi ansamblul propus pot ocupa tot situl sau doar o parte din el, atâta timp cât vor surprinde în alcătuirea lor următoarele funcţiuni:
– Un acces marcat faţă de alei,
– O sugerare minimală a limitelor spaţiului de priveghi,
– O zonă acoperită pentru participanţii la priveghi,
– Un catafalc, o zonă de comemorare,
– Un altar (opţional)
– O campanilă pentru un clopot (opţional)
Cel puțin 40% din sit va fi sub cerul liber.
Materialele pe care le puteti folosi sunt lemnul, caramida si piatra.

Mai multe detalii in tema.

2018 S2 Tema P SCURT toamna