Tema 6 Seminar Teoria Arhitecturii

Se consideră următorul text:

“El stă în portal – un portic înalt de lumină şi umbră cu raze unice de soare pe pilaştri. O lume proprie, unde oraşul dispare, iar interiorul clădirii încă nu se perccepe. Porumbeii zboară în zone umbrite unde siluete și muluri sculptate se ascund vederii. Îi aud, dar nu îi văd. Întunericul abundă. Lumina care pătrunde dezvăluie particule fine de praf în aer. Aerul este gros, aproape tactil. Am senzaţia că parcă toate lucrurile din porticul în care stau, mai multe doar simţite decât văzute, şi-au insuflat energie, ca și cum ar fi într-o stare unică de mutualitate”.

Se cere să se continue (400-500cuvinte) naraţiunea de mai sus cu momentul următor, şi anume interacţiunea cu spaţiul interior al clădirii. Acţiunea poveştii propuse este determinată de un anume tip de spaţiu/ organizări de spaţii dezbătute în cadrul cursului de teorie, spre exemplu: spaţii adiacente, spaţii întrepătrunse, spaţiu în spaţiu, spaţiu coaja etc.. Se vor furniza informaţii/ indicii despre materialitatea, lumina, textura, sonoritatea spaţiului.

Tehnica de redactare:
1 A4, se va folosi fişierul şablon ataşat (Times new roman, 12, justified, etc).

Criterii de apreciere:
-capacitatea de transmitere prin intermediul textului de informaţii referitoare la configuraţia şi calităţile spaţiului;
-complexitatea firului narativ;
-corectitudinea gramaticală a textului.

tema-6-sablon

16003095_1352002328154720_7967493003068477680_n.jpg

 

Tema 5 Seminar Teoria Arhitecturii

Scop
Compoziţiile modulare pot determina o anume expresie a suprafeţelor construite prin modul de alternare a modului de bază. Într-o asemenea compoziție pot coexista diferite modele (pattern-uri) între care se stabilesc relaţii şi dialoguri. Scopul acestui exerciţiu este de a genera o astfel de compoziţie pornind de la un modul – cărămidă (22.5 x 11.25 x 7.5 cm) care, în funcţie de modul de tesere, determină expresia generală a suprafeţei unui zid cu zone pline şi goale.

Metoda
Se consideră o coală A3 împărţită în 6 câmpuri orizontale egale. Cinci dintre cele 6 corespund unei asize (strat) de zidărie (vedere orizontală). Zidul are grosimea de o cărămidă jumătate. Să deseneze poziţia cărămizilor pentru fiecare asiză astfel încât să rezulte un pattern care în partea din stânga va fi plin, dar texturat în exterior, iar în partea dreaptă cu goluri în proporţie de 25%.
De la o textură la alta se va păstra logica ţesăturii, însă între cele două câmpuri va exista fie o trecere graduală (suprafaţa racordată) fie o articulare vizibilă la mijlocul colii de hârtie.
În partea de sus a foii (primul dintre cele 6 câmpuri) se va desena vederea frontală a zidului, corespunzătoare ţesăturii gândite.

Tehnica de redactare
Se vor utiliza creioane grafit/ marker negru, instrumente de desen tehnic. Scara desenului este de 1:10. În vederea frontală se vor adăuga umbre aruncate şi haşură plină pe zonele cu goluri. Formatul de lucru: A3. Se va preda o singură planşă A3 care va conţine compoziţia spaţială propusă.

Timp de lucru
2h

Criterii de apreciere
-complexitatea şi corectitudinea ţeserii cărămizilor;
-expresivitatea compoziţională a suprafeţei rezultate;
-claritatea exprimării;
-acurateţea grafică.

paginare-s5

brick

Tema 4 Seminar Teoria Arhitecturii

 

Scop
Limitele sunt cele care dictează configuraţia şi caracterul unui spaţiu cu o anumită funcţiune, iar însumarea lor va determina o anume organizare spaţială a unui ansamblu de funcţiuni. Scopul temei este generarea unei organizări spaţiale pornind de la funcţiuni date (spaţii servite şi spaţii deservite), operând cu elemente de tip limită, unde limita poate fi alcătuită din puncte (stâlpi), linii (pereţi) sau suprafeţe (volume).

Metoda
Pe o planşă A3 se va desena o propunere de planimetrie schematică, care să urmărească conceptul de organizare spaţială ………………….., având în vedere următoarele funcţiuni …………………………..

Tehnica de redactare
Se vor utiliza creioane grafit/ marker negru, instrumente de desen tehnic. Formatul de lucru: A3. Se va preda o singură planşă A3 care va conţine compoziţia spaţială propusă.

Timp de lucru
2h

Criterii de apreciere
-complexitatea sistemelor de limite;
-capacitatea de organizare spaţială;
-relaţionarea spaţială a diverselor funcţiuni date;
-claritatea exprimării;
-acurateţea grafică.

15380451_1296402907047996_497558853220084345_n

Tema 3 Seminar Teoria Arhitecturii

Tema:
Se cere generarea unei compoziții din 8 cuburi de 3x3cm, folosind procedeele de adiție și substracție, astfel: 5 cuburi vor fi relaționate prin adiție, iar cu cele 3 cuburi rămase se vor realiza operații de substracție în compoziția generată anterior.
Se consideră că această compoziție poate sta oricum în spațiu, nu se va ține cont de stabilitatea structurală a acesteia.

Pentru a percepe formele aditive ca o compoziție, formele componente trebuie să se lege într-o formă coerentă și strânsă (prin tensiune spațială, contact colț la colț, contact față în față, volume întrepătrunse).

Tehnica de redactare:
Pe o coala format A3 se va reprezenta axonometric compoziția obținută prin procedeele descrise mai sus și încă o ipostază a acesteia rotită cu 90 de grade. Cuburile adiționate vor fi pline, opace (hașură, pată plată etc), iar cuburile utilizate pentru substractie vor fi reprezentate doar prin muchiile acestora (vor fi transparente).

Se vor utiliza creioane, marker, instrumente de desen tehnic.

Criterii de apreciere:
– Calitatea și reprezentarea grafică;
– Claritatea utilizării adiției, respectiv a substracției;
– Calitățile compoziționale ale ansamblului rezultat.

tumblr_meb27lbrnu1r9nwnbo1_1280

TEMA 5 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

Léon Krier, Labyrinth City Project, 1971

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, ne-am marcat traseele zilnice, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Ritvelt, Alvar Alto, Louis Kahn, Oskar Niemayer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Rem Koolhas, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Jane Diller, Denise Scott Brown, Aldo Rosi. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

detalii in TEMA atasata

arhiopolis-2016

Pentru sedinta de atelier de luni fiecare grupa va avea printata plansa de joc aferenta grupei. De asemenea va rugam sa aveti la voi foi colorate pentru a putea marca pe plansa se joc  pozitia parcelelor.

harta-grupa-a

harta-grupa-b

harta-grupa-c

harta-grupa-d

simulare

Restantierii din toti anii vor face la randul lor acest exercitiu urmarind intocmai calendarul de predari si corecturi al anului 1 cu urmatoarele observatii.

  • Numarul minim de corecturi este de 5 din 13.
  • se va lucra pe un arhitect la alegere ce va fi anuntat la corectura din 07.11
  • se va lucra pe parcela de 2×2 in afara orasului fara vecinatati. Se va considera ca obiectul este in cadru natural.
  • obiectul arhitectural va fi tratat ca figura (pozitiv) pentru care parcela va fi fond (negativ).
  • Caietul de studiu va respecta structura ceruta studentilor de anul 1, se vor acoperi aceleasi cerinte tematice.
  • machetele de la faza 1 vor fi 1:50.

 

Tema 2 Seminar Teoria Arhitecturii

Scop
Principiile Gestalt, ca set de reguli/legi care organizează percepţia vizuală, pot
fi aplicate la diferite scări arhitecturale: la nivel de ţesut urban, obiect sau componentă.
Tema 2 a seminarului propune un studiu compoziţional pe componenta faţadă a unei
clădiri asupra cărei se aplică simultan 3 principii Gestalt a căror pregnanţă este
ierarhizată.
Metoda
În planşa anexă se prezintă o grilă plană rectangulară cu dimensiunea
modulului de 1x1cm şi care simbolizează faţada unei clădiri. Această grilă va funcţiona
drept ghidaj în realizarea unei compoziţii determinate de dispunerea suprafeţelor pline
şi goale. Modul de organizare compoziţională va ilustra următoarele 3 principii, a căror
pregnanta este dată de poziţia din cadrul enumerării:
1………………………….;
2………………………….;
3…………………………..
Tehnica de redactare
Zonele vitrate ale faţadei se vor umple cu haşură, în timp ce suprafeţele pline
vor rămâne libere. Procentul de ocupare a grilei cu zone vitrate este de 50%.
Dimensiunea acestora se va raporta la liniile grilei.
Se vor utiliza creioane grafit/ marker negru, instrumente de desen tehnic.
Formatul de lucru: A3 (fie se imprimă direct planşa anexă, fie se redesenează manual
grila dată). Se va preda o singură planşă A3 care va conţine compoziţia din cadrul
grilei, cele 3 principii ilustrate si schite explicative dacă este cazul.
Timp de lucru
2h
Criterii de apreciere
-capacitatea de organizare şi ierarhizare de elemente compoziţionale;
-claritatea exprimării şi acurateţea grafică.

tema-2

tema-2-plansa-anexa

le-corbusier