Piese desenate – Predare 21.12.2017


750px-Interior_View_of_Drafting_Room_in_ERB_-_GPN-2000-001447.jpg

Planșă format A1 841×594 mm

  • plan de situație cu ilustrarea vecinilor și a spațiului public adiacent sc. 1:200, cu umbre;
  • plan/planuri nivel curent sc. 1:50;
  • 2 secțiuni caracteristice sc. 1:50;
  • fațade sc. 1:100 cu evidențierea materialității;
  • minim o perspectivă exterioară și minim 1 perspectivă interioară – ambele de la nivelul ochiului.
Anunțuri

TEMA pentru RESTANTIERII anului 1

dsc_0005

Definiţie: Dihotomie = diviziune în două părţi a unui conceptDefiniţie: Dihotomie = diviziune în două părţi a unui conceptStatic/ Dinamic, Greu/ Uşor, Închis/ Deschis, Tensiune/ Calm, Ordine/ Dezordine
Se pleacă de la un volum de operare imaginar cu dimensiunea de 6x9x12 metri care se va poziţiona pe una din feţele sale la alegere.Acest volum va fi sugerat prin învelişul “coaja” sa astfel încât forma iniţială să rămână recognoscibilă.În interiorul acestui volum se va amplasa un spaţiu. Accesul în spaţiul interior se poate face de pe oricare din feţe (exceptând cea pe care este aşezat volumul), accesul se va trata cu o atenţie deosebită.Expresia interioară a compoziţiei spaţiale şi cea exterioară a celei volumetrice va fi dată de cele două cuvinte antitetice care ţi-au fost atribuite.Determinanţii întregii compoziţii sunt doar elemente liniare şi suprafeţe plane (dintr-un singur material) pt exercitiul de scheletal, respectiv elemente volumetrice cu masa pentru exercitiul de substractie.Se va lua în considerare lumina ca element activ în definirea spaţiului.
Obiectivul acestui exerciţiu îl constituie dezvoltarea capacităţii studentului de a stabili relaţii directe între elementele liniare, plane sau volumetrice şi dimensiunea perceptivă a spaţiului controlat. În acelaşi timp, experimentarea percepţiei asupra unui spaţiu cu ajutorul luminii şi înţelegerea importanţei elementelor de limită ce îl închid.

Tema restantieri

 

TEMA 6 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

În primele cinci teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Rietvelt, Alvar Aalto, Louis Kahn, Oscar Niemeyer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Aldo Rossi, Aires Mateus, Sou Fujimoto, Ricardo Bofill. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

ARHIOPOLIS 2017_18

harta-grupa-d 

harta-grupa-c 

harta-grupa-b 

harta-grupa-a 

simulare

TEMA 5

1_4_12b

Pentru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, de tip figură sau fond.  Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste  la alegerea voastră. entru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, de tip figură sau fond.  Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste  la alegerea voastră. Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe carton format A3 land scape. Pe fiecare format A3 vor fi exemplificate două  principii utilizând doua vignete de tip pozitiv negativ înfăţişând ţesutul studiat, din fiecare din cele două oraşe. (rezultă un total de patru vignete per planşa A3), un scurt text argumentativ şi o imagine desenată de la nivelul străzii ce consideraţi că este specifică pentru fiecare din spaţiile studiate.

Tema 5

a3e7ccfd3c8013e95330c2a53f99b7f6    f6f6901c8de7b2275e45327759be5207

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– identificarea justă a caracterelor/ principiilor ce definesc ţesuturile alese
– complexitatea exemplelor alese
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

23.10 – lansarea temei
26.10 – corectură
30.10 – predare și prezentare la panou