Tema 3 Seminar Teoria Arhitecturii

Tema:
Se cere generarea unei compoziții din 8 cuburi de 3x3cm, folosind procedeele de adiție și substracție, astfel: 5 cuburi vor fi relaționate prin adiție, iar cu cele 3 cuburi rămase se vor realiza operații de substracție în compoziția generată anterior.
Se consideră că această compoziție poate sta oricum în spațiu, nu se va ține cont de stabilitatea structurală a acesteia.

Pentru a percepe formele aditive ca o compoziție, formele componente trebuie să se lege într-o formă coerentă și strânsă (prin tensiune spațială, contact colț la colț, contact față în față, volume întrepătrunse).

Tehnica de redactare:
Pe o coala format A3 se va reprezenta axonometric compoziția obținută prin procedeele descrise mai sus și încă o ipostază a acesteia rotită cu 90 de grade. Cuburile adiționate vor fi pline, opace (hașură, pată plată etc), iar cuburile utilizate pentru substractie vor fi reprezentate doar prin muchiile acestora (vor fi transparente).

Se vor utiliza creioane, marker, instrumente de desen tehnic.

Criterii de apreciere:
– Calitatea și reprezentarea grafică;
– Claritatea utilizării adiției, respectiv a substracției;
– Calitățile compoziționale ale ansamblului rezultat.

tumblr_meb27lbrnu1r9nwnbo1_1280

TEMA 5 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

Léon Krier, Labyrinth City Project, 1971

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, ne-am marcat traseele zilnice, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Ritvelt, Alvar Alto, Louis Kahn, Oskar Niemayer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Rem Koolhas, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Jane Diller, Denise Scott Brown, Aldo Rosi. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

detalii in TEMA atasata

arhiopolis-2016

Pentru sedinta de atelier de luni fiecare grupa va avea printata plansa de joc aferenta grupei. De asemenea va rugam sa aveti la voi foi colorate pentru a putea marca pe plansa se joc  pozitia parcelelor.

harta-grupa-a

harta-grupa-b

harta-grupa-c

harta-grupa-d

simulare

Restantierii din toti anii vor face la randul lor acest exercitiu urmarind intocmai calendarul de predari si corecturi al anului 1 cu urmatoarele observatii.

  • Numarul minim de corecturi este de 5 din 13.
  • se va lucra pe un arhitect la alegere ce va fi anuntat la corectura din 07.11
  • se va lucra pe parcela de 2×2 in afara orasului fara vecinatati. Se va considera ca obiectul este in cadru natural.
  • obiectul arhitectural va fi tratat ca figura (pozitiv) pentru care parcela va fi fond (negativ).
  • Caietul de studiu va respecta structura ceruta studentilor de anul 1, se vor acoperi aceleasi cerinte tematice.
  • machetele de la faza 1 vor fi 1:50.

 

Tema 2 Seminar Teoria Arhitecturii

Scop
Principiile Gestalt, ca set de reguli/legi care organizează percepţia vizuală, pot
fi aplicate la diferite scări arhitecturale: la nivel de ţesut urban, obiect sau componentă.
Tema 2 a seminarului propune un studiu compoziţional pe componenta faţadă a unei
clădiri asupra cărei se aplică simultan 3 principii Gestalt a căror pregnanţă este
ierarhizată.
Metoda
În planşa anexă se prezintă o grilă plană rectangulară cu dimensiunea
modulului de 1x1cm şi care simbolizează faţada unei clădiri. Această grilă va funcţiona
drept ghidaj în realizarea unei compoziţii determinate de dispunerea suprafeţelor pline
şi goale. Modul de organizare compoziţională va ilustra următoarele 3 principii, a căror
pregnanta este dată de poziţia din cadrul enumerării:
1………………………….;
2………………………….;
3…………………………..
Tehnica de redactare
Zonele vitrate ale faţadei se vor umple cu haşură, în timp ce suprafeţele pline
vor rămâne libere. Procentul de ocupare a grilei cu zone vitrate este de 50%.
Dimensiunea acestora se va raporta la liniile grilei.
Se vor utiliza creioane grafit/ marker negru, instrumente de desen tehnic.
Formatul de lucru: A3 (fie se imprimă direct planşa anexă, fie se redesenează manual
grila dată). Se va preda o singură planşă A3 care va conţine compoziţia din cadrul
grilei, cele 3 principii ilustrate si schite explicative dacă este cazul.
Timp de lucru
2h
Criterii de apreciere
-capacitatea de organizare şi ierarhizare de elemente compoziţionale;
-claritatea exprimării şi acurateţea grafică.

tema-2

tema-2-plansa-anexa

le-corbusier

Organizare seminar T.A.

 

Vor fi 7 seminarii cu 7 teme. Nota finală la seminar reprezintă media aritmetică dintre cele mai mari 4 note obținute pe lucrările predate. Minimul de lucrări predate este 5. Nota minimă de promovare a unei lucrări de seminar este 5. Se poate reface o singură temă la care se dorește fie mărire, fie obținerea unei note de trecere (termenul de „refacere” presupune că studentul/a a fost prezent/ă la seminarul respectiv). Refacerile au loc în săptamâna a 14-a a semestrului în curs.

17c9cbedee4e1e8f8364d9ad24a0f03c

TEMA 1 SEMINAR Teoria Arhitecturii

tema-1

Scop
Experienţa spaţială a mediului construit este direct influenţată de caracterul
elementelor care coexistă şi interacţionează la diferite niveluri în acesta. Dacă până
acum atenţia a fost îndreptată către spaţiul urban, prezenta temă se concentrează pe
înţelegerea caracterului şi calităţilor unui spaţiu interior prin analiza multicriterială a
tipurilor de experienţe care participă la definirea acestuia.
Metoda
În plansa anexa se prezintă planul etajului IV dedicat Facultăţii de Arhitectură
şi Urbanism. Se cere analiza următoarelor categorii:
-funcţiuni;
-mişcare (fluxuri, limite fizice/senzoriale, obstacole, viteze de deplasare etc. );
-caracterul senzorial (cele 5 simţuri).
Odată stabilite elementele specifice fiecărei categorii, se vor evidenţia o serie
de concluzii în urma suprapunerii informaţiilor extrase. Aceste concluzii vor face
referire la modul în care aspectele studiate se influenţează reciproc, la capacitatea de
amplificare sau diminuare a experienţei spaţiale a utilizatorului.
Tehnica de redactare
Pentru criteriile enunţate mai sus se va utiliza câte un exemplar din planşa
anexă (3 exemplare) pe care se figurează fiecare categorie în parte în tehnică grafică
la alegere. Concluziile vor ocupa cea de-a patra planşă. Se vor utiliza creioane grafit,
un creion colorat, instrumente de desen tehnic. Formatul de lucru: A3. Se vor preda
un total de 4 coli de calc fixate de planşa anexă.
Timp de lucru
2h
Criterii de apreciere
-capacitatea de analiză şi sinteză a elementelor studiate;
-claritatea exprimării şi acurateţea grafică.

2013-11-18-20-58-21

TEMA 4

tema-4

les-cites-obscures-tome-2_-extrait

“Oraşele sunt o aglomerare de atâtea lucruri: de memorie, de dorinţe, de semne de limbaj; oraşele sunt locuri de schimb, aşa cum explică toate cărţile de istorie a economiei, dar aceste schimburi nu sunt doar schimburi de mărfuri, sunt schimburi de cuvinte, de dorinţe, de amintiri.“ “Oraşele ca nişte vise sunt alcătuite din dorinţe şi din temeri, chiar dacă firul discursului lor e secret, regulile lor absurde, perspectivele înşelătoare şi fiecare lucru ascude un altul.” “Oraşul nu îşi spune trecutul, ci îl conţine ca liniile unei mâini, scris pe marginile străzilor, în grilajele ferestrelor, în balustradele scărilor, în antenele paratraznetelor, în stâlpii drapelelor […]” “Locul străin e ca o oglindă inversată. Călătorul recunoaşte puţinul care e al său, descoperind multul pe care nu l-a avut şi nu-l va avea.” Italo Calvino fragmnte din Oraşele Invizibile

“Orașele [invizibile n.a] descrise sunt împărțite de autor în 11 categorii, fiecare având ca element central ceea ce îl poate caracteriza mai bine: Orașele și memoria, Orașele și dorința, Orașele și semnele, Orașele zvelte, Orașele și schimburile, Orașele și cerul, Orașele și ochii, Orașele și numele, Orașele și morții, Orașele continue, Orașele ascunse. Pentru fiecare dintre aceste orașe, Marco Polo îi povestește lui Kubilai Han, cu o pasiune pentru detalii aproape de necrezut, cum arată străzile, ce se întâmplă de-a lungul acestora, cum sunt oamenii și ce fac ei, câte probleme are acel oraș și, mai ales, cât de aproape este el de pieire. Și asta deoarece, în spatele fiecărei povești pe care exploratorul venețian Marco Polo i-o spune stăpânitorului chinez Kubilai Han se află un semnal de alarmă extrem de serios pe care Italo Calvino vrea să îl tragă, arătând spre probleme specifice ale societății contemporane.” Anca Zaharia în Hyperliteratura https://hyperliteratura.ro/orasele-invizibile-ale-lui-italo-calvino/

Asemeni lui Marco Polo va trebui să spuneţi la rândul vostru povestea unui oraş fantastic. Oraşul imaginat de voi va fi oraşul contrastelor. Parcurgându-l călătorul trece dintr-o condiţie a spațiului în alta: de la mic la mare, de la static la dinamic, de la haotic la structurat, de la transparent la opac, de la orizontal la vertical sau invers. Dihotomia pe care alegeţi să o reprezentaţi vă aparține. Fiți originali. Tot ce trebuie să faceţi este să o exprimaţi într-un mod cât se poate de clar prin desen folosind limbajul benzii desenate.
Veţi realiza aşadar o bandă desenată pe o foaie A3 conținînd oricâte casete de imagine consideraţi a fi necesare pentru a exprima parcursul prin oraş. Dimensiunea casetelor, compoziţia planşei şi tehnica de reprezentare sunt la alegere, însă trebuie să se subordoneze ideii generale.
Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– calitatea şi claritatea naraţiunii prezentate
– relaţia dintre limbajul grafic ales şi povestea spusă
– modul de compunere al poveştii în imagini, compoziţia întregii povestiri
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

23.10 – lansarea temei
24.10 – corectură pe story board
27.10 – predare fără prezentare la panou