Arhive pe categorii: Teoria arhitecturii

Tema 3 Seminar T.A.

 

tema3ta.jpg

Anunțuri

GUEST SPEAKER

Poster 01

Joi, la cursul de Teorie o avem invitata pe doamna Ivana Bajsanski, profesor asociat la Masterul de design, tehnici si productie digitala in arhitectura si urbanism din cadrul   Facultatii de arhitectura din Novi Sad. Cursul se adreseaza cu predilectie studentilor de anul 2 si va fi urmat vineri de o parte aplicativa in cadrul atelierului de Studiu Formei.

https://www.facebook.com/Digital-Design-Center-539418422877091/?pnref=story

STRUCTURA CURRICULARA SEMESTRUL 1

2014-03-31-16-21-57

Strategia curriculara a primului semestru al anului 1 are menirea de a familiariza studenții arhitecți cu noţiunile de bază ale limbajului arhitectural fără a neglija însă capacitata intuitiva a acestora de a înţelege şi percepe spaţiul construit. În acest sens exerciţiile încep făcând apel la abilităţile studenţilor de a-şi folosi simţurile pentru lectura lumea sensibilă, fiind urmate de o atentă structurare şi ordonare a acestor tipuri de lectură. Prima lună a semestrului este dedicată aşadar unor exerciţii ce pun studentii în postura de a privii oraşul atât de la nivelul străzii cât şi de sus în jos, urmărind felul în care locurile şi spaţiile se organizează topologic în structuri şi ţesuturi. Informaţia astfel dobândită este mai departe folosită în cadrul exerciţiului de semestru TETRAPOLIS, exerciţiu ce-i pune pe studenti în postura de a lucra în echipe extinse la realizarea unui cartier definit de obiecte, spaţii private, spaţii de trecere, spaţii comune- publice. Timp de şase săptămâni se lucrează atât pe calităţile ţesutului acestui cartier cât şi pe obiectele individuale ale fiecărui student. Aceste obiecte îşi negociază forma şi poziţia urmărind relaţiile de public privat, de vecinătate imediată dar şi de expresie la scara cartierului. Exerciţiul se încheie cu predarea unei machete a cartierului şi continuă cu o etapă de detaliere de două săptămâni în care studenţii aprofundează soluţiile individuale.
Obiectivele urmărite sunt evidenţiate în tabelul de mai jos ce înfăţişează şi modul în care cursul de Teorie a Arhitecturii este folosit ca şi suport ideatic al întregului demers.

S1 TA 1. PERCEPŢIE ŞI SIMŢURI Pierre von Meiss/ Juhani Pallasma/ Peter Zumthor
TEMA 1. 5 imagini reprezentative din oraş,
S2 TA 2. CUM STUDIEM VIAŢA URBANĂ –Jahn Gehl şi Brigitte Svarre –cele 7 metode.
TEMA 2. Trasee şi locuri/ 4 spaţii importante pt student descrise din punct de vedere perceptiv, senzorial, analiza spaţiului urban de la nivelul ochiului.
S3 TA 3. ORDINE ŞI DEZORDINE – Pierre von Meiss
TEMA 3 Ţesuturi urbane, analiza compoziţiei urbane de sus în jos, lucru comparativ pe hărţi Google, ordine şi structură, dezordine şi organicitate
S4 TA 4. MĂSURĂ ŞI ECHILIBRUL – Pierre von Meiss
TEMA 4 Scara omului vs scara oraşului, analiza de la nivelul ochiului cu evidenţierea elementelor ce dau scara unui loc.
S5 TA 5. ŢESUT ŞI OBIECT – Pierre von Meiss
TEMA 5.1 TETRAPOLIS lansare. Discuţii pe planşa de joc, definirea unor relaţii simple de tesut- spaţii pentru mişcare , spaţii comune, spaţii şi obiecte private – lucru în echipă
S6 TA 6. OBIECT/FORMA /SPAŢIU Pierre von Meiss+ F.D.K. Ching
TEMA 5.2 TETRAPOLIS compoziţia urbană Obiect/ Forma/ Spaţiu – lucru în echipă
S7 TA 7. SPAŢIUL – Pierre von Meiss
TEMA 5.3 TETRAPOLIS – Spaţiul public/ semipublic/privat –lucru individual
S8 TA 8. ORGANIZĂRI ŞI FORME ALE SPAŢIULUI F.D.K. Ching
TEMA 5.4 TETRAPOLIS – Organizări şi forme ale spaţiului/ spaţiu în spaţiu/ spaţii întrepătrunse/ tangente/ unite printr-un al treilea spaţiu lucru individual
S9 TA 9. DE LA SPAŢIU LA LOC – Pierre von Meiss
TEMA 5.5 TETRAPOLIS- Locuri în spaţiu/ artefactele (banca, pomul, fântână) şi articularea spaţiului
S10 TA 10. LUMINA ŞI UMBRA – Pierre von Meiss
PREDARE TETRAPOLIS faza ORAŞ
S11 TA 11. FORMA ŞI MATERIE – Pierre von Meiss
TEMA 6.1 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate şi lumină
S12 TA 12. RECAPITULARE (discuţii libere) prezentări de proiecte
TEMA 6.2 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate vs detalii
S13 TA 13. RECAPITULARE (discuţii libere)prezentări de proiecte
PREDARE TETRAPOLIS faza DETALIU

mission-statement

 

Cum se studiază viața urbană

77002e1dab6c4fb5dcc7cb026d4a2cef34fcf9ac

După cele două importante cărţi ale lui Jan Gehl, „Viaţa între clădiri” şi „Oraşe pentru oameni”, Igloo Media publică în această lună şi ediţia în română a volumului „How to Study Public Life” / „Cum se studiază viaţa urbană”. Scris în colaborare cu Birgitte Svarre, acesta reprezintă un manual care decodifică întreaga metodologie din spatele faptelor de viaţă urbană revelate în volumele anterioare, arătând cum se ia pulsul unui oraş pentru a-i înţelege lipsurile şi stimulii. O carte extraordinar de utilă, scrisă cu rigurozitate şi cu ambiţia de a oferi o înţelegere completă a studiului vieţii urbane ca disciplină, trasând istoria sa literară, rezumând cercetările de căpătâi şi descriind metodele de bază. Am stat de vorbă cu Birgitte Svarre despre speranţele legate de această carte, despre ce face o administraţie capabilă să stimuleze vitalitatea urbană şi, nu în ultimul rând, despre expertiza multidisciplinară, despre minţile şi mâi­nile care au scris „Cum se studiază viaţa urbană”.

Eşti co-autoarea ultimei cărţi a lui Jan Gehl, „How to Study Public Life” (rom.: „Cum se studiază viaţa urbană”). Când aţi început să lucraţi împreună şi cum s-a întâmplat?  

Am început să colaborăm la Centrul pentru Cercetarea Spaţiului Public al Şcolii de Arhitectură din Copenhaga, unde Jan era şeful centrului de cercetare, iar eu docto­randă. În 2008, am început să lucrez la Gehl Architects şi am contribuit puţin la cartea din 2010 „Cities for People” („Oraşe pentru oameni”), publicată şi în limba română. Am continuat cu cartea despre metode cum i-am zis ca titlu de probă timp de multă vreme, după care s-a ajuns la titlul „How to Study Public Life”, disponibilă şi în română acum. De data aceasta am scris cartea împreună cu Jan şi cred că a fost destul de uşor să găsim un ton comun pentru că lucrasem deja înainte.

Ai un masterat în cultură modernă şi comunicare culturală şi un doctorat în arhitectură. Cum contribuie această pregătire multidisciplinară la activitatea de la Gehl Architects?

Activitatea la Gehl Architects, precum şi domeniul studiului vieţii urbane, de altfel, au fost întotdeauna multidisciplinare. Dacă vrei să îmbunătăţeşti calitatea vieţii în oraşe nu e suficient să te uiţi numai la structurile fizice, la transport sau la spaţiile verzi. Sunt necesare multe perspective diferite pentru a ameliora calitatea vieţii urbane. Oraşele de vârf operează toate inter-sectorial, inter- disciplinar, combinând iniţiative publice şi private şi implicând numeroşi actori interesaţi. Cu toate acestea, nu este o sarcină uşoară şi cred că experienţa mea multidisciplinară mă ajută să înţeleg provocările de pe parcurs.

„How to Study Public Life” dezvăluie instrumentele şi metodele care au condus la concluziile prezentate în „Life Between Buildings” şi „Cities for People”. Este, practic, un manual complet pentru studiul specific al vieţii urbane. Cui îi sunt dedicate aceste metode şi instrumente şi cine poate să le pună în aplicare? Sunt concepute în primul rând pentru studenţi? Pentru profesionişti? Sau cercetători? Politicieni şi administraţie?

Când am scris-o, eu şi Jan am vrut să fie o carte cu instrumente accesibile pentru toată lumea – indiferent dacă eşti un activist în Bangladesh, un urbanist în Belgia sau primar în Brazilia. Instrumentele sunt uşor de utilizat în diferite discipline; după care poţi bineînţeles să aprofundezi dacă vrei să faci cercetări mai detaliate şi poţi să simplifici sau să amplifici studiul. Dar, în principiu, acestea sunt metode pe care oricine le poate folosi indiferent de profesie sau de posibilităţi.

continuarea interviului pe https://www.igloo.ro/articole/birgitte-svarre-despre-cum-se-studiaza-viata-urbana/