Arhive pe categorii: Tema de proiectare

TEMA PROIECT de VERIFICARE

2017 S2 Tema P SCURT vara

the-little-prince-the-little-prince-full-1293428

În 2021, an în care speram că va veți încheia studiile, Timişoara îşi va asuma pe deplin rolul de capitală europeană a culturii. Bid-book-ul ce a adus acest onorant titlu pentru oraşul nostru a pus un accent deosebit pe valentele culturale ale spaţiilor adiacente Begăi. În acest context vă propunem imaginarea unei posibile scenografii de spectacol ce se va folosi de calităţile spaţiale, formale dar şi de ambianţa unui loc cu atenţie ales de-alungul peisajului Begăi. Scenografia în aer liber pe care va trebui să v-o imaginaţi va surprinde în limbaj arhitectural povestea micului prinţ, imaginat de Antoine de Saint-Exupéry.

Se cer următoarele spaţii:
O scenă de maxim 40 mp. Spaţii destinate unui public cuprins între 60 şi 70 de persoane.
Forma şi complexitatea scenei precum şi relaţia acesteia cu spaţiile destinate publicului rămân la latitudinea voastră şi depind de viziunea regizorală pe care v-o imaginaţi. Scena şi gradenele pot asuma relaţii de tip spaţiu în spaţiu, spaţii adiacente, spaţii întrepătrunse şi chiar spaţii unite printr-un al treilea spaţiu. Scena nu este un plan plat cât un plan generator cu care se lucrează pentru a defini spaţii şi locuri. Ea poate fi completată de zone de fundal, de închideri laterale, de zone parţial acoperite, atât timp cât ele servesc viziunii regizorale.
Scenografia va surprinde prin arhitectura ei ideea generală a povestirii dar va fi suficient de flexibilă încât să răspundă necesitaţilor specifice diverselor momente /tablouri ale naraţiunii. În acest sens se vor căuta soluţii care să mizeze pe flexibilitate spaţială, pe calitatea de mecanism interşanjabil a întregului, pe treceri de la o condiţie spaţial/ ambientală la alta. Proiectul vostru va înfăţişa minim două momente diferite ale povestirii, momente ce vor fi explicate prin reproducerea pe plansă a textului aferent.

“Perfecţiunea este obţinută nu atunci când nu mai avem ce să adăugăm ci atunci când nu mai avem ce să eliminăm.”
Antoine de Saint-Exupéry.

Atenţie la acest sfat al autorului. Soluţia voastră va urmări logica şi stilistica minimalista a povestirii. Tipul de spectacol pe care vi-l imaginaţi va fi definitoriu pentru locul pe care îl veţi alege, relaţia scenei cu publicul, tipul de spectacol (cu actori, marionete, muzica şi mişcare scenică etc), timpul de desfăşurare. Arhitectura scenei, ambianța generală creată sunt aspectele cele mai importante ale proiectului vostru. Arhitectura va spune la rândul ei povestea micului prinţ.
Materialele scenografiei sunt usoare (lemn, fire și panza), însa se pot folosi și elemente găsite pe sit.
Intervenţia trebuie să fie reversibilă. Montajul scenei nu ar trebui să dureze mai mult de două zile, la fel demontatul ei.

POZIȚIONARE PE SIT
Scenografia propusă va putea ocupa orice sit (la alegerea studentului), atât timp cât respectă profilul canalului. Se va lucra în mod obligatoriu cu profilul malului!

TEMA 3

69ef527023a3d1392790a947f9e04e5a

2017 S2 Tema3

În ultimul exerciţiu am analizat împreună o serie de case pentru a descoperii ce înseamnă locuirea, spaţiul destinat ei, relaţia spaţiului personal cu spaţial public, influenţa contextului (fizic, geografic, climatic dar şi cultural) asupra acestui spaţiu, pentru că în cele din urmă să ne alegem un posibil ocupant al fiecăreia dintre aceste case.
Exerciţiul nostru continuă, de acesta dată punându-vă pe voi în postura de a crea o casă pentru personajul ales. Pentru că nici o casă nu este construită ca şi cum ar fi a voastră cât pentru a rezona fizic dar şi spiritual cu beneficiarul vostru, buna înţelegere a trăsăturilor ce definesc acest personaj vă va ghida în procesul de modelare a casei. Cu alte cuvinte voi sunteţi regizorii şi scenografii spaţiului ocupat de aceste personaje. Pentru ca elementele cu care veţi opera surprind alcătuirea conceptuală studiată în faza de analiza, transferul de informaţie spre proiectul vostru va ocupa un rol important. Va trebui să preluaţi fara sa copiaţi şi să integraţi în proiectul vostru cel puţin două elemente specifice primului proiect (acestea pot fi un tip de configuraţie spaţială, un tip de limita, de modelare formală, de definire a golurilor, de poziţionare a traseului în raport cu spaţiul) Va trebui să vă justificaţi acesta alegere evidenţiind importanţa ei în cadrul proiectului analizat cât şi în cadrul propriului proiect.
Cum se va naşte casa voastră? În jurul naraţiunii beneficiarului ( personajul vostru ) şi a unor funcţiuni specifice. Casa va avea patru spaţii majore: un spaţiu semipublic de primire, un spaţiu de zi dotat cu zona de relaxare şi o mini bucătărie, un spaţiu de noapte echipat cu o baie, şi un al patrulea spaţiu specific naraţiunii fiecărui personaj. Cum se vor configura spaţial toate aceste spaţii? Bine înţeles că şi în cazul vostru există câteva reguli similare celor pe care le veţi întâlnii în viaţa reală. Casa sta într-un context , respecta un procent de ocupare al terenului un volum maxim, o înălţime maximă.
Pentru a simula aceste condiţii vom considera spaţiul vostru de operare a fi format din 4 cuburi de 5x5x5. Cuburile pot fi dispuse oricum unele faţă de altele: suprapuse, înşiruite aglomerate, însă nu vor depăşi la sol amprentata a trei cuburi. Relaţiile pe care aceste cuburi cadru şi spaţiile ce le conţin le au unele faţă de celelalte le-ai studiat la cursul de teorie din primul semestru. Ele pot fi adiacente, întrepătrunse, unite printr-un al treilea spaţiu de legătură, articulate. Spaţiile vor urmării exprimarea temei funcţionale, îşi pot împrumuta calităţi formale sau nu, pot genera coliziuni formale, pot opera cu grile rotite, sau pot rămâne fidele unui concept spaţial unificator. Deciziile îţi aparţin, însă ele necesită o exprimare formală şi compoziţionala coerentă, urmărind regulile de compozitie prezentate în debutul acestui semestru. Nu în ultimul rând trebuie să ieie în calcul experienta mişcării prin aceste spaţii şi felul în care ea descrie calităţile sensibile/ perceptive ale casei.
Situl maxim pe care aceste cuburi stau este de şase cuburi distribuite cantitativ ca suprafaţa însumată oricum în jurul amprentei la sol. Cele şase cuburi formează un sit cu dimensiunile de 15x 10 m unde latura de 10 este poziţionată înspre stradă. Nordul va considerat a fi orientat înspre latura străzii. Casa voastră poate fi poziţionată fie atingând laturile fie în centrul parcelei. Casa ta nu se termină însă în dreptul cojilor limita. Închiderile sunt importante însă dincolo de definiţia lor va trebuie să studiezi relaţia casei cu întreg situl şi felul în care îl modelează pentru a exprima accesul, zonele publice sau private, zonele vizibile sau ascunse. Terenul poate fi excavat pana la limita cubului, respectiv 5m.
Pentru a materializa proiectul va trebui să alegi o combinaţie de două din următoarele materiale piatră, zidărie, lemn, sticlă şi beton. Atenţie vă trebui să alegi cu grijă pentru a putea reprezenta cât mai fidel atmosfera necesară personajului tău dar şi spaţii de facturi diferite. Astfel fiecare proiect va avea o proporţie de 1/3 spaţii scheletale vs spaţii masive sau invers.

TEMA 2

tumblr_ncav5gBXx91qb8342o1_1280

Urmărind legea unităţii compoziţionale, pe care urmează să o studiem în cadru cursului TA, vom observa că fiecare proiect este materializarea unei idei dominante prin intermediul unor metode şi procese specifice. În sens Platonic această idee, căutată, şlefuită şi purificată de arhitect, nu reprezintă însă idea primordială a casei ideale, cât o naraţiune specifică fiecărui proiect . O naraţiune născută dintr-un context specific şi din mariajul dintre necesităţile utilizatorului şi viziunea arhitectului. Fiecare din cei doi aduce în acest mariaj propriul set de valori, propria viziune, deopotrivă sensibilă şi raţională, asupra lumii. Dar ce este contextual? Contextul este deopotrivă fizic dar şi imaterial. Putem discuta de un context fizic al vecinătăţilor imediate şi despre calităţile acestuia. Contextul poate fi mineral, antropizat său natural, sălbatic, poate fi spaţios sau aglomerat, static sau dinamic, şi aşa mai departe. Putem discuta despre un context economic şi social precum putem discuta şi despre mijlocele şi resursele necesare punerii în scenă a arhitecturii. În final vom discuta însă şi despre un context mai greu de definit, cel imaterial: despre contextul cultural căruia-i aparţine obiectul şi legitimitatea discursului pus în scenă, despre contextul fenomenologic perceptiv specific lecturii sensibile dar şi despre contextul intelectual aparţinând tărâmului ideilor despre ce este casa în sens Platonic: ca şi adăpost, maşina de locuit, visat, gândit, crescut copii.

Îţi propunem în continuare un exerciţiu de studiu ce are menirea de a te introduce în procesele ideatice precum şi în metodele de modelare ale unui proiect a căror funcţiuni deja le cunoşti din propria experienţă: casa de locuit. Exerciţiul îţi va folosi pentru tema de final a anului 1 şi are menirea de a te introduce deja în tematica anului 2.
Studiul se va desfăşura în etape după cum urmează:

9.03.2017 Tema 1. PLANUL ca şi compoziţie grafică, relaţia dintre zonele aglomerate şi zonele goale, spaţii servante, spaţii servite, locuri. Se va prezenta un exemplu cu o planimetrie similară. Fiecare plan va fi reprezentat la scara 1:50, centrat pe o coală A3. Deci pentru fiecare plan de nivel veți avea un A3. Separat se va genera minim un A3 cu scheme tip pozitiv negativ, reinterepretări ale temele compoziționale/funcționale și de miscare vizibile.
13. 03. 2017 Tema 2. FAŢADA De la exterior la interior/ de la spaţiu public la spaţiu privat, de la natural la artificial, traseu şi mişcare. Se va prezenta un exemplu cu un concept interior/exterior similar. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
16. 03. 2017 Tema 3. SECŢIUNEA De la interior exterior/ vederi şi lumina/ percepţia sensibilă a spaţiului, materialităţi. Se va prezenta un exemplu cu o spaţialitate similară. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
20. 03. 2017 Tema 4. CONCLUZII, Conceptul narativ, atmosfera, şi tehnici de punere în scenă. Găsirea unui ocupant- un personaj literar sau de film. Argumentare a legăturii dintre caracteristicile/nevoile personajului şi casa. Se va produce un poster A3 dedicat personajului/ beneficiarului.
23. 03. 2017 Predare cu susţinere.

2017-s2-tema2

TEMA1

2f8d0c402124fa0183b196e4aaf69dd3

Each architect creates a personal musée imaginaire by selecting one to ten images of different meanings and contents, depending on their own universe. Some collect images of memories, inspirations and atmospheres. Others talk by collecting images of analysis, explanations or manifestos. And yet others explain principles of their own architecture or simply show the things they like, consciously or unconsciously. It is about the visual world stored in the head of architects.”
Valerio Olgiati

Rudolf Arnheim se referă la neglijarea darului nostru de a înţelege realitatea prin intermediul simţurilor. Ochii noştri au fost reduşi la rolul unor instrumente de identificare şi măsurare, în consecinţă suferim din cauza unei sărăcii de idei care să poată fi exprimate în imagini şi din cauza incapacităţii noastre de a descoperi sensul celor văzute. Prea mulţi oameni vizitează muzee şi adună volume de reproduceri fără să capete acces la artă. Capacitatea noastră înnăscută de a înţelege cu ajutorul ochiului a adormit şi trebuie renăscută, cel mai bine – desenând, eventual fotografiind.

Îți propunem un exercițiu de introducere în gramatica limbajului vizual. Pentru început trebuie să prezinti 3 imagini reprezentative casei pe care ti-ai ales-o (fie doar de interior fie doar de exterior). Trebuie să le descrii, analizezi vizual și să motivezi alegerea făcută pentru fiecare. Prezentările se vor face în cadrul primei ședințe de atelier. Imaginile trebuiesc înscrise fiecare într-un dreptunghi cu laturile în proporția 3:4, de dimensiuni finale 9 cm x12 cm. Se poate folosi atât poziția “portret”, cât și “peisaj”. Hârtia suport va avea un gramaj minim de 190g/mp și este albă, mată sau se poate folosi hârtie fotografică mată. Se va lăsa în jurul imaginii un chenar alb de minim 3mm grosime.

Unealta pe care o vom folosi în acest exercițiu sunt ochii. Vom privi… sensibil, critic sau analitic, vom dezbrăca imaginea de sens și o vom analiza până în dimensiunile ei cele mai abstracte. Odată înțelese, aceste imagini ne vor folosi drept suport/ punct de plecare pentru următorul exercițiu.

Pentru ședința de joi 23 februarie vei lucra scara 1:1 cu imaginea ta pe format A4 împărțit în patru. Poți alege oricâte principii compoziționale enunțate în curs, aplicabile pe imaginea ta, dar poți să nu te rezumi doar la acestea. Vei putea lucra cu echilibrul, scheletul structural, mărime, pondere, direcție, tensiuni, forțe și inducții perceptuale, dar nu uita masa, culoarea, forma, densitatea, izolarea și chiar conținutul semnificant. Vei studia poziția orizontală sau verticală, tipul de compoziție și nu uita de principiile GESTALT enunțate în curs.

Vei avea în final diagrame de dimensiune 9 cm x 12 cm, câte 4 pe un A4, oricâte consideri tu că trebuie produse pentru o analiză completă a imaginii tale. Tehnica de reprezentare este la alegerea ta. Poți folosi guașe, creioane, carioci, desen, calc, bandă adezivă dar și colaje. Fiecare planșă va avea numele și grupa ta înscrise în colțul din dreapta, jos.

– capacitatea studentului de a privi analitic o imagine, folosind regulile gramaticii limbajului vizual.
– acuratețea și curățenia execuției planșelor finale

– planșe cu analiza imaginii, format A4, conținând și imaginea originală.
Termen de predare: Luni, 27 Februarie 2017, ora 16.00
Predarea ansamblului complet de imagini la timp și cu respectarea condițiilor stipulate mai sus este o condiție obligatorie a exercițiului.
Ne-predarea sau starea foarte proastă a materialului (ex. execuție proastă a decupajului) va fi sancționată prin depunc
tare cu 1 punct de la nota finală.

Lansare temă: miercuri, 22 Februarie 2017
Prezentare imagini: joi, 23 Februarie 2017
Predare analiză: luni, 27 Februarie 2017

2017-s2-tema1

TEMA 5 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

Léon Krier, Labyrinth City Project, 1971

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, ne-am marcat traseele zilnice, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Ritvelt, Alvar Alto, Louis Kahn, Oskar Niemayer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Rem Koolhas, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Jane Diller, Denise Scott Brown, Aldo Rosi. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

detalii in TEMA atasata

arhiopolis-2016

Pentru sedinta de atelier de luni fiecare grupa va avea printata plansa de joc aferenta grupei. De asemenea va rugam sa aveti la voi foi colorate pentru a putea marca pe plansa se joc  pozitia parcelelor.

harta-grupa-a

harta-grupa-b

harta-grupa-c

harta-grupa-d

simulare

Restantierii din toti anii vor face la randul lor acest exercitiu urmarind intocmai calendarul de predari si corecturi al anului 1 cu urmatoarele observatii.

  • Numarul minim de corecturi este de 5 din 13.
  • se va lucra pe un arhitect la alegere ce va fi anuntat la corectura din 07.11
  • se va lucra pe parcela de 2×2 in afara orasului fara vecinatati. Se va considera ca obiectul este in cadru natural.
  • obiectul arhitectural va fi tratat ca figura (pozitiv) pentru care parcela va fi fond (negativ).
  • Caietul de studiu va respecta structura ceruta studentilor de anul 1, se vor acoperi aceleasi cerinte tematice.
  • machetele de la faza 1 vor fi 1:50.