Arhive pe categorii: Tema de proiectare

TEMA 2

tumblr_ncav5gBXx91qb8342o1_1280

Urmărind legea unităţii compoziţionale, pe care urmează să o studiem în cadru cursului TA, vom observa că fiecare proiect este materializarea unei idei dominante prin intermediul unor metode şi procese specifice. În sens Platonic această idee, căutată, şlefuită şi purificată de arhitect, nu reprezintă însă idea primordială a casei ideale, cât o naraţiune specifică fiecărui proiect . O naraţiune născută dintr-un context specific şi din mariajul dintre necesităţile utilizatorului şi viziunea arhitectului. Fiecare din cei doi aduce în acest mariaj propriul set de valori, propria viziune, deopotrivă sensibilă şi raţională, asupra lumii. Dar ce este contextual? Contextul este deopotrivă fizic dar şi imaterial. Putem discuta de un context fizic al vecinătăţilor imediate şi despre calităţile acestuia. Contextul poate fi mineral, antropizat său natural, sălbatic, poate fi spaţios sau aglomerat, static sau dinamic, şi aşa mai departe. Putem discuta despre un context economic şi social precum putem discuta şi despre mijlocele şi resursele necesare punerii în scenă a arhitecturii. În final vom discuta însă şi despre un context mai greu de definit, cel imaterial: despre contextul cultural căruia-i aparţine obiectul şi legitimitatea discursului pus în scenă, despre contextul fenomenologic perceptiv specific lecturii sensibile dar şi despre contextul intelectual aparţinând tărâmului ideilor despre ce este casa în sens Platonic: ca şi adăpost, maşina de locuit, visat, gândit, crescut copii.

Îţi propunem în continuare un exerciţiu de studiu ce are menirea de a te introduce în procesele ideatice precum şi în metodele de modelare ale unui proiect a căror funcţiuni deja le cunoşti din propria experienţă: casa de locuit. Exerciţiul îţi va folosi pentru tema de final a anului 1 şi are menirea de a te introduce deja în tematica anului 2.
Studiul se va desfăşura în etape după cum urmează:

9.03.2017 Tema 1. PLANUL ca şi compoziţie grafică, relaţia dintre zonele aglomerate şi zonele goale, spaţii servante, spaţii servite, locuri. Se va prezenta un exemplu cu o planimetrie similară. Fiecare plan va fi reprezentat la scara 1:50, centrat pe o coală A3. Deci pentru fiecare plan de nivel veți avea un A3. Separat se va genera minim un A3 cu scheme tip pozitiv negativ, reinterepretări ale temele compoziționale/funcționale și de miscare vizibile.
13. 03. 2017 Tema 2. FAŢADA De la exterior la interior/ de la spaţiu public la spaţiu privat, de la natural la artificial, traseu şi mişcare. Se va prezenta un exemplu cu un concept interior/exterior similar. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
16. 03. 2017 Tema 3. SECŢIUNEA De la interior exterior/ vederi şi lumina/ percepţia sensibilă a spaţiului, materialităţi. Se va prezenta un exemplu cu o spaţialitate similară. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
20. 03. 2017 Tema 4. CONCLUZII, Conceptul narativ, atmosfera, şi tehnici de punere în scenă. Găsirea unui ocupant- un personaj literar sau de film. Argumentare a legăturii dintre caracteristicile/nevoile personajului şi casa. Se va produce un poster A3 dedicat personajului/ beneficiarului.
23. 03. 2017 Predare cu susţinere.

2017-s2-tema2

TEMA1

2f8d0c402124fa0183b196e4aaf69dd3

Each architect creates a personal musée imaginaire by selecting one to ten images of different meanings and contents, depending on their own universe. Some collect images of memories, inspirations and atmospheres. Others talk by collecting images of analysis, explanations or manifestos. And yet others explain principles of their own architecture or simply show the things they like, consciously or unconsciously. It is about the visual world stored in the head of architects.”
Valerio Olgiati

Rudolf Arnheim se referă la neglijarea darului nostru de a înţelege realitatea prin intermediul simţurilor. Ochii noştri au fost reduşi la rolul unor instrumente de identificare şi măsurare, în consecinţă suferim din cauza unei sărăcii de idei care să poată fi exprimate în imagini şi din cauza incapacităţii noastre de a descoperi sensul celor văzute. Prea mulţi oameni vizitează muzee şi adună volume de reproduceri fără să capete acces la artă. Capacitatea noastră înnăscută de a înţelege cu ajutorul ochiului a adormit şi trebuie renăscută, cel mai bine – desenând, eventual fotografiind.

Îți propunem un exercițiu de introducere în gramatica limbajului vizual. Pentru început trebuie să prezinti 3 imagini reprezentative casei pe care ti-ai ales-o (fie doar de interior fie doar de exterior). Trebuie să le descrii, analizezi vizual și să motivezi alegerea făcută pentru fiecare. Prezentările se vor face în cadrul primei ședințe de atelier. Imaginile trebuiesc înscrise fiecare într-un dreptunghi cu laturile în proporția 3:4, de dimensiuni finale 9 cm x12 cm. Se poate folosi atât poziția “portret”, cât și “peisaj”. Hârtia suport va avea un gramaj minim de 190g/mp și este albă, mată sau se poate folosi hârtie fotografică mată. Se va lăsa în jurul imaginii un chenar alb de minim 3mm grosime.

Unealta pe care o vom folosi în acest exercițiu sunt ochii. Vom privi… sensibil, critic sau analitic, vom dezbrăca imaginea de sens și o vom analiza până în dimensiunile ei cele mai abstracte. Odată înțelese, aceste imagini ne vor folosi drept suport/ punct de plecare pentru următorul exercițiu.

Pentru ședința de joi 23 februarie vei lucra scara 1:1 cu imaginea ta pe format A4 împărțit în patru. Poți alege oricâte principii compoziționale enunțate în curs, aplicabile pe imaginea ta, dar poți să nu te rezumi doar la acestea. Vei putea lucra cu echilibrul, scheletul structural, mărime, pondere, direcție, tensiuni, forțe și inducții perceptuale, dar nu uita masa, culoarea, forma, densitatea, izolarea și chiar conținutul semnificant. Vei studia poziția orizontală sau verticală, tipul de compoziție și nu uita de principiile GESTALT enunțate în curs.

Vei avea în final diagrame de dimensiune 9 cm x 12 cm, câte 4 pe un A4, oricâte consideri tu că trebuie produse pentru o analiză completă a imaginii tale. Tehnica de reprezentare este la alegerea ta. Poți folosi guașe, creioane, carioci, desen, calc, bandă adezivă dar și colaje. Fiecare planșă va avea numele și grupa ta înscrise în colțul din dreapta, jos.

– capacitatea studentului de a privi analitic o imagine, folosind regulile gramaticii limbajului vizual.
– acuratețea și curățenia execuției planșelor finale

– planșe cu analiza imaginii, format A4, conținând și imaginea originală.
Termen de predare: Luni, 27 Februarie 2017, ora 16.00
Predarea ansamblului complet de imagini la timp și cu respectarea condițiilor stipulate mai sus este o condiție obligatorie a exercițiului.
Ne-predarea sau starea foarte proastă a materialului (ex. execuție proastă a decupajului) va fi sancționată prin depunc
tare cu 1 punct de la nota finală.

Lansare temă: miercuri, 22 Februarie 2017
Prezentare imagini: joi, 23 Februarie 2017
Predare analiză: luni, 27 Februarie 2017

2017-s2-tema1

TEMA 5 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

Léon Krier, Labyrinth City Project, 1971

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, ne-am marcat traseele zilnice, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Ritvelt, Alvar Alto, Louis Kahn, Oskar Niemayer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Rem Koolhas, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Jane Diller, Denise Scott Brown, Aldo Rosi. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

detalii in TEMA atasata

arhiopolis-2016

Pentru sedinta de atelier de luni fiecare grupa va avea printata plansa de joc aferenta grupei. De asemenea va rugam sa aveti la voi foi colorate pentru a putea marca pe plansa se joc  pozitia parcelelor.

harta-grupa-a

harta-grupa-b

harta-grupa-c

harta-grupa-d

simulare

Restantierii din toti anii vor face la randul lor acest exercitiu urmarind intocmai calendarul de predari si corecturi al anului 1 cu urmatoarele observatii.

  • Numarul minim de corecturi este de 5 din 13.
  • se va lucra pe un arhitect la alegere ce va fi anuntat la corectura din 07.11
  • se va lucra pe parcela de 2×2 in afara orasului fara vecinatati. Se va considera ca obiectul este in cadru natural.
  • obiectul arhitectural va fi tratat ca figura (pozitiv) pentru care parcela va fi fond (negativ).
  • Caietul de studiu va respecta structura ceruta studentilor de anul 1, se vor acoperi aceleasi cerinte tematice.
  • machetele de la faza 1 vor fi 1:50.

 

TEMA 4

tema-4

les-cites-obscures-tome-2_-extrait

“Oraşele sunt o aglomerare de atâtea lucruri: de memorie, de dorinţe, de semne de limbaj; oraşele sunt locuri de schimb, aşa cum explică toate cărţile de istorie a economiei, dar aceste schimburi nu sunt doar schimburi de mărfuri, sunt schimburi de cuvinte, de dorinţe, de amintiri.“ “Oraşele ca nişte vise sunt alcătuite din dorinţe şi din temeri, chiar dacă firul discursului lor e secret, regulile lor absurde, perspectivele înşelătoare şi fiecare lucru ascude un altul.” “Oraşul nu îşi spune trecutul, ci îl conţine ca liniile unei mâini, scris pe marginile străzilor, în grilajele ferestrelor, în balustradele scărilor, în antenele paratraznetelor, în stâlpii drapelelor […]” “Locul străin e ca o oglindă inversată. Călătorul recunoaşte puţinul care e al său, descoperind multul pe care nu l-a avut şi nu-l va avea.” Italo Calvino fragmnte din Oraşele Invizibile

“Orașele [invizibile n.a] descrise sunt împărțite de autor în 11 categorii, fiecare având ca element central ceea ce îl poate caracteriza mai bine: Orașele și memoria, Orașele și dorința, Orașele și semnele, Orașele zvelte, Orașele și schimburile, Orașele și cerul, Orașele și ochii, Orașele și numele, Orașele și morții, Orașele continue, Orașele ascunse. Pentru fiecare dintre aceste orașe, Marco Polo îi povestește lui Kubilai Han, cu o pasiune pentru detalii aproape de necrezut, cum arată străzile, ce se întâmplă de-a lungul acestora, cum sunt oamenii și ce fac ei, câte probleme are acel oraș și, mai ales, cât de aproape este el de pieire. Și asta deoarece, în spatele fiecărei povești pe care exploratorul venețian Marco Polo i-o spune stăpânitorului chinez Kubilai Han se află un semnal de alarmă extrem de serios pe care Italo Calvino vrea să îl tragă, arătând spre probleme specifice ale societății contemporane.” Anca Zaharia în Hyperliteratura https://hyperliteratura.ro/orasele-invizibile-ale-lui-italo-calvino/

Asemeni lui Marco Polo va trebui să spuneţi la rândul vostru povestea unui oraş fantastic. Oraşul imaginat de voi va fi oraşul contrastelor. Parcurgându-l călătorul trece dintr-o condiţie a spațiului în alta: de la mic la mare, de la static la dinamic, de la haotic la structurat, de la transparent la opac, de la orizontal la vertical sau invers. Dihotomia pe care alegeţi să o reprezentaţi vă aparține. Fiți originali. Tot ce trebuie să faceţi este să o exprimaţi într-un mod cât se poate de clar prin desen folosind limbajul benzii desenate.
Veţi realiza aşadar o bandă desenată pe o foaie A3 conținînd oricâte casete de imagine consideraţi a fi necesare pentru a exprima parcursul prin oraş. Dimensiunea casetelor, compoziţia planşei şi tehnica de reprezentare sunt la alegere, însă trebuie să se subordoneze ideii generale.
Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– calitatea şi claritatea naraţiunii prezentate
– relaţia dintre limbajul grafic ales şi povestea spusă
– modul de compunere al poveştii în imagini, compoziţia întregii povestiri
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

23.10 – lansarea temei
24.10 – corectură pe story board
27.10 – predare fără prezentare la panou

TEMA 3

tema-3

În primele două exerciţii din acest an v-am provocat să descoperiți/redescoperiți orașul Timișoara explorându-l, căutându-i calităţile spaţiale, ambianțele, atmosfera. Am văzut cum caracterul unui spațiu poate definit ca suma unor calităţi perceptive dar şi a unor moduri de utilizare. Spaţiul este o construcţie fizică dar şi mentală ce se se raportează la om, şi la nevoile lui specifice. Iar noi ca ființe umane putem să fim definiți pe multe planuri: fizic, social, cultural, rațional/spiritual, instinctual, etc. Mare- mic, static- dinamic, natural – artificial, strâmt – larg, orizontal – vertical, drept – înclinat, texturat – lis, ușor – greu, proporţional disproporţional, liniştit-zgomotos, parfumat – urât mirositor etc. Toate aceste trăsături perceptive sunt lecturate prin filtrul corporal, prin simţuri. Caracterul compoziţional, ordonat – dezordonat, structurat – haotic, intim – public, aglomerat – gol, ierarhizat – egal, monumental – umil, se decodifica însă făcând apel la normele culturale în care ne-am format. Primele presupun o lectură senzorială de la nivelul străzii de jos în sus, cele din urmă o citire intelectuală raţională, de sus în jos printr-o privire panoptică şi analitică. Dar lucrurile nu pot fi despărțite radical. Ființa umană are nevoie de ambele moduri de percepţie. Astfel de exemplu un spațiu mic în raport cu scara corpului nostru, trezește instinctul de ocrotire, încurajează comunicarea personală și ne ajută să ne interiorizăm. Un spațiu mare ne face să ne simțim expuşi, însă este în acelaşi timp este un spațiu al comunității, un spaţiu al întâlnirii. Căutarea propriu-zisă a acestor caracteristici presupune identificarea unor pattern uri, texturi şi reguli ce ne structurează spaţiul.

Pentru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, pozitive sau negative. Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste la alegerea voastră.
Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe carton format A3 land scape. Pe fiecare format A3 vor fi exemplificate două principii utilizând doua vignete de tip pozitiv negativ înfăţişând ţesutul studiat, din fiecare din cele două oraşe. (rezultă un total de patru vignete per planşa A3), un scurt text argumentativ şi o imagine desenată de la nivelul străzii ce consideraţi că este specifică pentru fiecare din spaţiile studiate.

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– identificarea justă a caracterelor/ principiilor ce definesc ţesuturile alese
– complexitatea exemplelor alese
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

02.10 – lansarea temei
17.10 – corectură
20.10 – predare și prezentare la panou

1_4_12b

a3e7ccfd3c8013e95330c2a53f99b7f6f6f6901c8de7b2275e45327759be5207

STRUCTURA CURRICULARA SEMESTRUL 1

2014-03-31-16-21-57

Strategia curriculara a primului semestru al anului 1 are menirea de a familiariza studenții arhitecți cu noţiunile de bază ale limbajului arhitectural fără a neglija însă capacitata intuitiva a acestora de a înţelege şi percepe spaţiul construit. În acest sens exerciţiile încep făcând apel la abilităţile studenţilor de a-şi folosi simţurile pentru lectura lumea sensibilă, fiind urmate de o atentă structurare şi ordonare a acestor tipuri de lectură. Prima lună a semestrului este dedicată aşadar unor exerciţii ce pun studentii în postura de a privii oraşul atât de la nivelul străzii cât şi de sus în jos, urmărind felul în care locurile şi spaţiile se organizează topologic în structuri şi ţesuturi. Informaţia astfel dobândită este mai departe folosită în cadrul exerciţiului de semestru TETRAPOLIS, exerciţiu ce-i pune pe studenti în postura de a lucra în echipe extinse la realizarea unui cartier definit de obiecte, spaţii private, spaţii de trecere, spaţii comune- publice. Timp de şase săptămâni se lucrează atât pe calităţile ţesutului acestui cartier cât şi pe obiectele individuale ale fiecărui student. Aceste obiecte îşi negociază forma şi poziţia urmărind relaţiile de public privat, de vecinătate imediată dar şi de expresie la scara cartierului. Exerciţiul se încheie cu predarea unei machete a cartierului şi continuă cu o etapă de detaliere de două săptămâni în care studenţii aprofundează soluţiile individuale.
Obiectivele urmărite sunt evidenţiate în tabelul de mai jos ce înfăţişează şi modul în care cursul de Teorie a Arhitecturii este folosit ca şi suport ideatic al întregului demers.

S1 TA 1. PERCEPŢIE ŞI SIMŢURI Pierre von Meiss/ Juhani Pallasma/ Peter Zumthor
TEMA 1. 5 imagini reprezentative din oraş,
S2 TA 2. CUM STUDIEM VIAŢA URBANĂ –Jahn Gehl şi Brigitte Svarre –cele 7 metode.
TEMA 2. Trasee şi locuri/ 4 spaţii importante pt student descrise din punct de vedere perceptiv, senzorial, analiza spaţiului urban de la nivelul ochiului.
S3 TA 3. ORDINE ŞI DEZORDINE – Pierre von Meiss
TEMA 3 Ţesuturi urbane, analiza compoziţiei urbane de sus în jos, lucru comparativ pe hărţi Google, ordine şi structură, dezordine şi organicitate
S4 TA 4. MĂSURĂ ŞI ECHILIBRUL – Pierre von Meiss
TEMA 4 Scara omului vs scara oraşului, analiza de la nivelul ochiului cu evidenţierea elementelor ce dau scara unui loc.
S5 TA 5. ŢESUT ŞI OBIECT – Pierre von Meiss
TEMA 5.1 TETRAPOLIS lansare. Discuţii pe planşa de joc, definirea unor relaţii simple de tesut- spaţii pentru mişcare , spaţii comune, spaţii şi obiecte private – lucru în echipă
S6 TA 6. OBIECT/FORMA /SPAŢIU Pierre von Meiss+ F.D.K. Ching
TEMA 5.2 TETRAPOLIS compoziţia urbană Obiect/ Forma/ Spaţiu – lucru în echipă
S7 TA 7. SPAŢIUL – Pierre von Meiss
TEMA 5.3 TETRAPOLIS – Spaţiul public/ semipublic/privat –lucru individual
S8 TA 8. ORGANIZĂRI ŞI FORME ALE SPAŢIULUI F.D.K. Ching
TEMA 5.4 TETRAPOLIS – Organizări şi forme ale spaţiului/ spaţiu în spaţiu/ spaţii întrepătrunse/ tangente/ unite printr-un al treilea spaţiu lucru individual
S9 TA 9. DE LA SPAŢIU LA LOC – Pierre von Meiss
TEMA 5.5 TETRAPOLIS- Locuri în spaţiu/ artefactele (banca, pomul, fântână) şi articularea spaţiului
S10 TA 10. LUMINA ŞI UMBRA – Pierre von Meiss
PREDARE TETRAPOLIS faza ORAŞ
S11 TA 11. FORMA ŞI MATERIE – Pierre von Meiss
TEMA 6.1 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate şi lumină
S12 TA 12. RECAPITULARE (discuţii libere) prezentări de proiecte
TEMA 6.2 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate vs detalii
S13 TA 13. RECAPITULARE (discuţii libere)prezentări de proiecte
PREDARE TETRAPOLIS faza DETALIU

mission-statement