Arhive pe categorii: Interes general

TEMA 2

tumblr_ncav5gBXx91qb8342o1_1280

Urmărind legea unităţii compoziţionale, pe care urmează să o studiem în cadru cursului TA, vom observa că fiecare proiect este materializarea unei idei dominante prin intermediul unor metode şi procese specifice. În sens Platonic această idee, căutată, şlefuită şi purificată de arhitect, nu reprezintă însă idea primordială a casei ideale, cât o naraţiune specifică fiecărui proiect . O naraţiune născută dintr-un context specific şi din mariajul dintre necesităţile utilizatorului şi viziunea arhitectului. Fiecare din cei doi aduce în acest mariaj propriul set de valori, propria viziune, deopotrivă sensibilă şi raţională, asupra lumii. Dar ce este contextual? Contextul este deopotrivă fizic dar şi imaterial. Putem discuta de un context fizic al vecinătăţilor imediate şi despre calităţile acestuia. Contextul poate fi mineral, antropizat său natural, sălbatic, poate fi spaţios sau aglomerat, static sau dinamic, şi aşa mai departe. Putem discuta despre un context economic şi social precum putem discuta şi despre mijlocele şi resursele necesare punerii în scenă a arhitecturii. În final vom discuta însă şi despre un context mai greu de definit, cel imaterial: despre contextul cultural căruia-i aparţine obiectul şi legitimitatea discursului pus în scenă, despre contextul fenomenologic perceptiv specific lecturii sensibile dar şi despre contextul intelectual aparţinând tărâmului ideilor despre ce este casa în sens Platonic: ca şi adăpost, maşina de locuit, visat, gândit, crescut copii.

Îţi propunem în continuare un exerciţiu de studiu ce are menirea de a te introduce în procesele ideatice precum şi în metodele de modelare ale unui proiect a căror funcţiuni deja le cunoşti din propria experienţă: casa de locuit. Exerciţiul îţi va folosi pentru tema de final a anului 1 şi are menirea de a te introduce deja în tematica anului 2.
Studiul se va desfăşura în etape după cum urmează:

9.03.2017 Tema 1. PLANUL ca şi compoziţie grafică, relaţia dintre zonele aglomerate şi zonele goale, spaţii servante, spaţii servite, locuri. Se va prezenta un exemplu cu o planimetrie similară. Fiecare plan va fi reprezentat la scara 1:50, centrat pe o coală A3. Deci pentru fiecare plan de nivel veți avea un A3. Separat se va genera minim un A3 cu scheme tip pozitiv negativ, reinterepretări ale temele compoziționale/funcționale și de miscare vizibile.
13. 03. 2017 Tema 2. FAŢADA De la exterior la interior/ de la spaţiu public la spaţiu privat, de la natural la artificial, traseu şi mişcare. Se va prezenta un exemplu cu un concept interior/exterior similar. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
16. 03. 2017 Tema 3. SECŢIUNEA De la interior exterior/ vederi şi lumina/ percepţia sensibilă a spaţiului, materialităţi. Se va prezenta un exemplu cu o spaţialitate similară. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
20. 03. 2017 Tema 4. CONCLUZII, Conceptul narativ, atmosfera, şi tehnici de punere în scenă. Găsirea unui ocupant- un personaj literar sau de film. Argumentare a legăturii dintre caracteristicile/nevoile personajului şi casa. Se va produce un poster A3 dedicat personajului/ beneficiarului.
23. 03. 2017 Predare cu susţinere.

2017-s2-tema2

TEMA1

2f8d0c402124fa0183b196e4aaf69dd3

Each architect creates a personal musée imaginaire by selecting one to ten images of different meanings and contents, depending on their own universe. Some collect images of memories, inspirations and atmospheres. Others talk by collecting images of analysis, explanations or manifestos. And yet others explain principles of their own architecture or simply show the things they like, consciously or unconsciously. It is about the visual world stored in the head of architects.”
Valerio Olgiati

Rudolf Arnheim se referă la neglijarea darului nostru de a înţelege realitatea prin intermediul simţurilor. Ochii noştri au fost reduşi la rolul unor instrumente de identificare şi măsurare, în consecinţă suferim din cauza unei sărăcii de idei care să poată fi exprimate în imagini şi din cauza incapacităţii noastre de a descoperi sensul celor văzute. Prea mulţi oameni vizitează muzee şi adună volume de reproduceri fără să capete acces la artă. Capacitatea noastră înnăscută de a înţelege cu ajutorul ochiului a adormit şi trebuie renăscută, cel mai bine – desenând, eventual fotografiind.

Îți propunem un exercițiu de introducere în gramatica limbajului vizual. Pentru început trebuie să prezinti 3 imagini reprezentative casei pe care ti-ai ales-o (fie doar de interior fie doar de exterior). Trebuie să le descrii, analizezi vizual și să motivezi alegerea făcută pentru fiecare. Prezentările se vor face în cadrul primei ședințe de atelier. Imaginile trebuiesc înscrise fiecare într-un dreptunghi cu laturile în proporția 3:4, de dimensiuni finale 9 cm x12 cm. Se poate folosi atât poziția “portret”, cât și “peisaj”. Hârtia suport va avea un gramaj minim de 190g/mp și este albă, mată sau se poate folosi hârtie fotografică mată. Se va lăsa în jurul imaginii un chenar alb de minim 3mm grosime.

Unealta pe care o vom folosi în acest exercițiu sunt ochii. Vom privi… sensibil, critic sau analitic, vom dezbrăca imaginea de sens și o vom analiza până în dimensiunile ei cele mai abstracte. Odată înțelese, aceste imagini ne vor folosi drept suport/ punct de plecare pentru următorul exercițiu.

Pentru ședința de joi 23 februarie vei lucra scara 1:1 cu imaginea ta pe format A4 împărțit în patru. Poți alege oricâte principii compoziționale enunțate în curs, aplicabile pe imaginea ta, dar poți să nu te rezumi doar la acestea. Vei putea lucra cu echilibrul, scheletul structural, mărime, pondere, direcție, tensiuni, forțe și inducții perceptuale, dar nu uita masa, culoarea, forma, densitatea, izolarea și chiar conținutul semnificant. Vei studia poziția orizontală sau verticală, tipul de compoziție și nu uita de principiile GESTALT enunțate în curs.

Vei avea în final diagrame de dimensiune 9 cm x 12 cm, câte 4 pe un A4, oricâte consideri tu că trebuie produse pentru o analiză completă a imaginii tale. Tehnica de reprezentare este la alegerea ta. Poți folosi guașe, creioane, carioci, desen, calc, bandă adezivă dar și colaje. Fiecare planșă va avea numele și grupa ta înscrise în colțul din dreapta, jos.

– capacitatea studentului de a privi analitic o imagine, folosind regulile gramaticii limbajului vizual.
– acuratețea și curățenia execuției planșelor finale

– planșe cu analiza imaginii, format A4, conținând și imaginea originală.
Termen de predare: Luni, 27 Februarie 2017, ora 16.00
Predarea ansamblului complet de imagini la timp și cu respectarea condițiilor stipulate mai sus este o condiție obligatorie a exercițiului.
Ne-predarea sau starea foarte proastă a materialului (ex. execuție proastă a decupajului) va fi sancționată prin depunc
tare cu 1 punct de la nota finală.

Lansare temă: miercuri, 22 Februarie 2017
Prezentare imagini: joi, 23 Februarie 2017
Predare analiză: luni, 27 Februarie 2017

2017-s2-tema1

TEMA 5 ARHIOPOLIS

4d638628bc4ccf40fba0b9d3460951a8

Léon Krier, Labyrinth City Project, 1971

În primele patru teme din acest semestru am învăţat să ne uităm la oraş. Privind de jos, de la nivelul străzii, ne-am marcat traseele zilnice, am cartat spaţii şi locuri, am căutat să descoperim calităţile senzitive ce ne apropie de aceste spaţii. De sus, de la înălţimea observatorului aerian, am căutat să înţelegem cum este alcătuit ţesutul oraşului și care-i sunt regulile de compoziţie. Ai descoperit că spaţiul poate fi figura sau fond că ţesutul şi obiectele au una sau mai multe direcţii, că există pondere, echilibru, ierarhie, simetrie dar şi asimetrie, că oraşul este în egală măsură ritm dar şi melodie.

În continuare, pentru restul semestrului vă propunem un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi patru aşezări, câte una pentru fiecare grupă. Oraşul vostru, ca orice oraş are şi beneficiari. Ei se numesc: Phillip Johnson, Gerrit Ritvelt, Alvar Alto, Louis Kahn, Oskar Niemayer, Luis Barragan, Jane Jacobs, David Chipperfield, Valerio Olgiati, Rem Koolhas, Peter Zumthor, Zaha Hadid, Tadao Ando, Kazuyo Sejima, Carlo Scarpa, Steven Holl, John Pawson, Jane Diller, Denise Scott Brown, Aldo Rosi. Voi sunteţi arhitecţii lor. Fiecare dintre ei va primi în acest oraş o casă cu un singur spaţiu interior şi anume spaţiul personal de studiu.

detalii in TEMA atasata

arhiopolis-2016

Pentru sedinta de atelier de luni fiecare grupa va avea printata plansa de joc aferenta grupei. De asemenea va rugam sa aveti la voi foi colorate pentru a putea marca pe plansa se joc  pozitia parcelelor.

harta-grupa-a

harta-grupa-b

harta-grupa-c

harta-grupa-d

simulare

Restantierii din toti anii vor face la randul lor acest exercitiu urmarind intocmai calendarul de predari si corecturi al anului 1 cu urmatoarele observatii.

  • Numarul minim de corecturi este de 5 din 13.
  • se va lucra pe un arhitect la alegere ce va fi anuntat la corectura din 07.11
  • se va lucra pe parcela de 2×2 in afara orasului fara vecinatati. Se va considera ca obiectul este in cadru natural.
  • obiectul arhitectural va fi tratat ca figura (pozitiv) pentru care parcela va fi fond (negativ).
  • Caietul de studiu va respecta structura ceruta studentilor de anul 1, se vor acoperi aceleasi cerinte tematice.
  • machetele de la faza 1 vor fi 1:50.