Arhive pe categorii: Anunt

TEMA 3

69ef527023a3d1392790a947f9e04e5a

2017 S2 Tema3

În ultimul exerciţiu am analizat împreună o serie de case pentru a descoperii ce înseamnă locuirea, spaţiul destinat ei, relaţia spaţiului personal cu spaţial public, influenţa contextului (fizic, geografic, climatic dar şi cultural) asupra acestui spaţiu, pentru că în cele din urmă să ne alegem un posibil ocupant al fiecăreia dintre aceste case.
Exerciţiul nostru continuă, de acesta dată punându-vă pe voi în postura de a crea o casă pentru personajul ales. Pentru că nici o casă nu este construită ca şi cum ar fi a voastră cât pentru a rezona fizic dar şi spiritual cu beneficiarul vostru, buna înţelegere a trăsăturilor ce definesc acest personaj vă va ghida în procesul de modelare a casei. Cu alte cuvinte voi sunteţi regizorii şi scenografii spaţiului ocupat de aceste personaje. Pentru ca elementele cu care veţi opera surprind alcătuirea conceptuală studiată în faza de analiza, transferul de informaţie spre proiectul vostru va ocupa un rol important. Va trebui să preluaţi fara sa copiaţi şi să integraţi în proiectul vostru cel puţin două elemente specifice primului proiect (acestea pot fi un tip de configuraţie spaţială, un tip de limita, de modelare formală, de definire a golurilor, de poziţionare a traseului în raport cu spaţiul) Va trebui să vă justificaţi acesta alegere evidenţiind importanţa ei în cadrul proiectului analizat cât şi în cadrul propriului proiect.
Cum se va naşte casa voastră? În jurul naraţiunii beneficiarului ( personajul vostru ) şi a unor funcţiuni specifice. Casa va avea patru spaţii majore: un spaţiu semipublic de primire, un spaţiu de zi dotat cu zona de relaxare şi o mini bucătărie, un spaţiu de noapte echipat cu o baie, şi un al patrulea spaţiu specific naraţiunii fiecărui personaj. Cum se vor configura spaţial toate aceste spaţii? Bine înţeles că şi în cazul vostru există câteva reguli similare celor pe care le veţi întâlnii în viaţa reală. Casa sta într-un context , respecta un procent de ocupare al terenului un volum maxim, o înălţime maximă.
Pentru a simula aceste condiţii vom considera spaţiul vostru de operare a fi format din 4 cuburi de 5x5x5. Cuburile pot fi dispuse oricum unele faţă de altele: suprapuse, înşiruite aglomerate, însă nu vor depăşi la sol amprentata a trei cuburi. Relaţiile pe care aceste cuburi cadru şi spaţiile ce le conţin le au unele faţă de celelalte le-ai studiat la cursul de teorie din primul semestru. Ele pot fi adiacente, întrepătrunse, unite printr-un al treilea spaţiu de legătură, articulate. Spaţiile vor urmării exprimarea temei funcţionale, îşi pot împrumuta calităţi formale sau nu, pot genera coliziuni formale, pot opera cu grile rotite, sau pot rămâne fidele unui concept spaţial unificator. Deciziile îţi aparţin, însă ele necesită o exprimare formală şi compoziţionala coerentă, urmărind regulile de compozitie prezentate în debutul acestui semestru. Nu în ultimul rând trebuie să ieie în calcul experienta mişcării prin aceste spaţii şi felul în care ea descrie calităţile sensibile/ perceptive ale casei.
Situl maxim pe care aceste cuburi stau este de şase cuburi distribuite cantitativ ca suprafaţa însumată oricum în jurul amprentei la sol. Cele şase cuburi formează un sit cu dimensiunile de 15x 10 m unde latura de 10 este poziţionată înspre stradă. Nordul va considerat a fi orientat înspre latura străzii. Casa voastră poate fi poziţionată fie atingând laturile fie în centrul parcelei. Casa ta nu se termină însă în dreptul cojilor limita. Închiderile sunt importante însă dincolo de definiţia lor va trebuie să studiezi relaţia casei cu întreg situl şi felul în care îl modelează pentru a exprima accesul, zonele publice sau private, zonele vizibile sau ascunse. Terenul poate fi excavat pana la limita cubului, respectiv 5m.
Pentru a materializa proiectul va trebui să alegi o combinaţie de două din următoarele materiale piatră, zidărie, lemn, sticlă şi beton. Atenţie vă trebui să alegi cu grijă pentru a putea reprezenta cât mai fidel atmosfera necesară personajului tău dar şi spaţii de facturi diferite. Astfel fiecare proiect va avea o proporţie de 1/3 spaţii scheletale vs spaţii masive sau invers.

TEMA 2

tumblr_ncav5gBXx91qb8342o1_1280

Urmărind legea unităţii compoziţionale, pe care urmează să o studiem în cadru cursului TA, vom observa că fiecare proiect este materializarea unei idei dominante prin intermediul unor metode şi procese specifice. În sens Platonic această idee, căutată, şlefuită şi purificată de arhitect, nu reprezintă însă idea primordială a casei ideale, cât o naraţiune specifică fiecărui proiect . O naraţiune născută dintr-un context specific şi din mariajul dintre necesităţile utilizatorului şi viziunea arhitectului. Fiecare din cei doi aduce în acest mariaj propriul set de valori, propria viziune, deopotrivă sensibilă şi raţională, asupra lumii. Dar ce este contextual? Contextul este deopotrivă fizic dar şi imaterial. Putem discuta de un context fizic al vecinătăţilor imediate şi despre calităţile acestuia. Contextul poate fi mineral, antropizat său natural, sălbatic, poate fi spaţios sau aglomerat, static sau dinamic, şi aşa mai departe. Putem discuta despre un context economic şi social precum putem discuta şi despre mijlocele şi resursele necesare punerii în scenă a arhitecturii. În final vom discuta însă şi despre un context mai greu de definit, cel imaterial: despre contextul cultural căruia-i aparţine obiectul şi legitimitatea discursului pus în scenă, despre contextul fenomenologic perceptiv specific lecturii sensibile dar şi despre contextul intelectual aparţinând tărâmului ideilor despre ce este casa în sens Platonic: ca şi adăpost, maşina de locuit, visat, gândit, crescut copii.

Îţi propunem în continuare un exerciţiu de studiu ce are menirea de a te introduce în procesele ideatice precum şi în metodele de modelare ale unui proiect a căror funcţiuni deja le cunoşti din propria experienţă: casa de locuit. Exerciţiul îţi va folosi pentru tema de final a anului 1 şi are menirea de a te introduce deja în tematica anului 2.
Studiul se va desfăşura în etape după cum urmează:

9.03.2017 Tema 1. PLANUL ca şi compoziţie grafică, relaţia dintre zonele aglomerate şi zonele goale, spaţii servante, spaţii servite, locuri. Se va prezenta un exemplu cu o planimetrie similară. Fiecare plan va fi reprezentat la scara 1:50, centrat pe o coală A3. Deci pentru fiecare plan de nivel veți avea un A3. Separat se va genera minim un A3 cu scheme tip pozitiv negativ, reinterepretări ale temele compoziționale/funcționale și de miscare vizibile.
13. 03. 2017 Tema 2. FAŢADA De la exterior la interior/ de la spaţiu public la spaţiu privat, de la natural la artificial, traseu şi mişcare. Se va prezenta un exemplu cu un concept interior/exterior similar. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
16. 03. 2017 Tema 3. SECŢIUNEA De la interior exterior/ vederi şi lumina/ percepţia sensibilă a spaţiului, materialităţi. Se va prezenta un exemplu cu o spaţialitate similară. Restul cerințelor sunt similare cu cele de la tema1.
20. 03. 2017 Tema 4. CONCLUZII, Conceptul narativ, atmosfera, şi tehnici de punere în scenă. Găsirea unui ocupant- un personaj literar sau de film. Argumentare a legăturii dintre caracteristicile/nevoile personajului şi casa. Se va produce un poster A3 dedicat personajului/ beneficiarului.
23. 03. 2017 Predare cu susţinere.

2017-s2-tema2

TEMA1

2f8d0c402124fa0183b196e4aaf69dd3

Each architect creates a personal musée imaginaire by selecting one to ten images of different meanings and contents, depending on their own universe. Some collect images of memories, inspirations and atmospheres. Others talk by collecting images of analysis, explanations or manifestos. And yet others explain principles of their own architecture or simply show the things they like, consciously or unconsciously. It is about the visual world stored in the head of architects.”
Valerio Olgiati

Rudolf Arnheim se referă la neglijarea darului nostru de a înţelege realitatea prin intermediul simţurilor. Ochii noştri au fost reduşi la rolul unor instrumente de identificare şi măsurare, în consecinţă suferim din cauza unei sărăcii de idei care să poată fi exprimate în imagini şi din cauza incapacităţii noastre de a descoperi sensul celor văzute. Prea mulţi oameni vizitează muzee şi adună volume de reproduceri fără să capete acces la artă. Capacitatea noastră înnăscută de a înţelege cu ajutorul ochiului a adormit şi trebuie renăscută, cel mai bine – desenând, eventual fotografiind.

Îți propunem un exercițiu de introducere în gramatica limbajului vizual. Pentru început trebuie să prezinti 3 imagini reprezentative casei pe care ti-ai ales-o (fie doar de interior fie doar de exterior). Trebuie să le descrii, analizezi vizual și să motivezi alegerea făcută pentru fiecare. Prezentările se vor face în cadrul primei ședințe de atelier. Imaginile trebuiesc înscrise fiecare într-un dreptunghi cu laturile în proporția 3:4, de dimensiuni finale 9 cm x12 cm. Se poate folosi atât poziția “portret”, cât și “peisaj”. Hârtia suport va avea un gramaj minim de 190g/mp și este albă, mată sau se poate folosi hârtie fotografică mată. Se va lăsa în jurul imaginii un chenar alb de minim 3mm grosime.

Unealta pe care o vom folosi în acest exercițiu sunt ochii. Vom privi… sensibil, critic sau analitic, vom dezbrăca imaginea de sens și o vom analiza până în dimensiunile ei cele mai abstracte. Odată înțelese, aceste imagini ne vor folosi drept suport/ punct de plecare pentru următorul exercițiu.

Pentru ședința de joi 23 februarie vei lucra scara 1:1 cu imaginea ta pe format A4 împărțit în patru. Poți alege oricâte principii compoziționale enunțate în curs, aplicabile pe imaginea ta, dar poți să nu te rezumi doar la acestea. Vei putea lucra cu echilibrul, scheletul structural, mărime, pondere, direcție, tensiuni, forțe și inducții perceptuale, dar nu uita masa, culoarea, forma, densitatea, izolarea și chiar conținutul semnificant. Vei studia poziția orizontală sau verticală, tipul de compoziție și nu uita de principiile GESTALT enunțate în curs.

Vei avea în final diagrame de dimensiune 9 cm x 12 cm, câte 4 pe un A4, oricâte consideri tu că trebuie produse pentru o analiză completă a imaginii tale. Tehnica de reprezentare este la alegerea ta. Poți folosi guașe, creioane, carioci, desen, calc, bandă adezivă dar și colaje. Fiecare planșă va avea numele și grupa ta înscrise în colțul din dreapta, jos.

– capacitatea studentului de a privi analitic o imagine, folosind regulile gramaticii limbajului vizual.
– acuratețea și curățenia execuției planșelor finale

– planșe cu analiza imaginii, format A4, conținând și imaginea originală.
Termen de predare: Luni, 27 Februarie 2017, ora 16.00
Predarea ansamblului complet de imagini la timp și cu respectarea condițiilor stipulate mai sus este o condiție obligatorie a exercițiului.
Ne-predarea sau starea foarte proastă a materialului (ex. execuție proastă a decupajului) va fi sancționată prin depunc
tare cu 1 punct de la nota finală.

Lansare temă: miercuri, 22 Februarie 2017
Prezentare imagini: joi, 23 Februarie 2017
Predare analiză: luni, 27 Februarie 2017

2017-s2-tema1