Tema 2 Seminar Teoria Arhitecturii

Scop
Principiile Gestalt, ca set de reguli/legi care organizează percepţia vizuală, pot
fi aplicate la diferite scări arhitecturale: la nivel de ţesut urban, obiect sau componentă.
Tema 2 a seminarului propune un studiu compoziţional pe componenta faţadă a unei
clădiri asupra cărei se aplică simultan 3 principii Gestalt a căror pregnanţă este
ierarhizată.
Metoda
În planşa anexă se prezintă o grilă plană rectangulară cu dimensiunea
modulului de 1x1cm şi care simbolizează faţada unei clădiri. Această grilă va funcţiona
drept ghidaj în realizarea unei compoziţii determinate de dispunerea suprafeţelor pline
şi goale. Modul de organizare compoziţională va ilustra următoarele 3 principii, a căror
pregnanta este dată de poziţia din cadrul enumerării:
1………………………….;
2………………………….;
3…………………………..
Tehnica de redactare
Zonele vitrate ale faţadei se vor umple cu haşură, în timp ce suprafeţele pline
vor rămâne libere. Procentul de ocupare a grilei cu zone vitrate este de 50%.
Dimensiunea acestora se va raporta la liniile grilei.
Se vor utiliza creioane grafit/ marker negru, instrumente de desen tehnic.
Formatul de lucru: A3 (fie se imprimă direct planşa anexă, fie se redesenează manual
grila dată). Se va preda o singură planşă A3 care va conţine compoziţia din cadrul
grilei, cele 3 principii ilustrate si schite explicative dacă este cazul.
Timp de lucru
2h
Criterii de apreciere
-capacitatea de organizare şi ierarhizare de elemente compoziţionale;
-claritatea exprimării şi acurateţea grafică.

tema-2

tema-2-plansa-anexa

le-corbusier

Organizare seminar T.A.

 

Vor fi 7 seminarii cu 7 teme. Nota finală la seminar reprezintă media aritmetică dintre cele mai mari 4 note obținute pe lucrările predate. Minimul de lucrări predate este 5. Nota minimă de promovare a unei lucrări de seminar este 5. Se poate reface o singură temă la care se dorește fie mărire, fie obținerea unei note de trecere (termenul de „refacere” presupune că studentul/a a fost prezent/ă la seminarul respectiv). Refacerile au loc în săptamâna a 14-a a semestrului în curs.

17c9cbedee4e1e8f8364d9ad24a0f03c

TEMA 1 SEMINAR Teoria Arhitecturii

tema-1

Scop
Experienţa spaţială a mediului construit este direct influenţată de caracterul
elementelor care coexistă şi interacţionează la diferite niveluri în acesta. Dacă până
acum atenţia a fost îndreptată către spaţiul urban, prezenta temă se concentrează pe
înţelegerea caracterului şi calităţilor unui spaţiu interior prin analiza multicriterială a
tipurilor de experienţe care participă la definirea acestuia.
Metoda
În plansa anexa se prezintă planul etajului IV dedicat Facultăţii de Arhitectură
şi Urbanism. Se cere analiza următoarelor categorii:
-funcţiuni;
-mişcare (fluxuri, limite fizice/senzoriale, obstacole, viteze de deplasare etc. );
-caracterul senzorial (cele 5 simţuri).
Odată stabilite elementele specifice fiecărei categorii, se vor evidenţia o serie
de concluzii în urma suprapunerii informaţiilor extrase. Aceste concluzii vor face
referire la modul în care aspectele studiate se influenţează reciproc, la capacitatea de
amplificare sau diminuare a experienţei spaţiale a utilizatorului.
Tehnica de redactare
Pentru criteriile enunţate mai sus se va utiliza câte un exemplar din planşa
anexă (3 exemplare) pe care se figurează fiecare categorie în parte în tehnică grafică
la alegere. Concluziile vor ocupa cea de-a patra planşă. Se vor utiliza creioane grafit,
un creion colorat, instrumente de desen tehnic. Formatul de lucru: A3. Se vor preda
un total de 4 coli de calc fixate de planşa anexă.
Timp de lucru
2h
Criterii de apreciere
-capacitatea de analiză şi sinteză a elementelor studiate;
-claritatea exprimării şi acurateţea grafică.

2013-11-18-20-58-21

TEMA 4

tema-4

les-cites-obscures-tome-2_-extrait

“Oraşele sunt o aglomerare de atâtea lucruri: de memorie, de dorinţe, de semne de limbaj; oraşele sunt locuri de schimb, aşa cum explică toate cărţile de istorie a economiei, dar aceste schimburi nu sunt doar schimburi de mărfuri, sunt schimburi de cuvinte, de dorinţe, de amintiri.“ “Oraşele ca nişte vise sunt alcătuite din dorinţe şi din temeri, chiar dacă firul discursului lor e secret, regulile lor absurde, perspectivele înşelătoare şi fiecare lucru ascude un altul.” “Oraşul nu îşi spune trecutul, ci îl conţine ca liniile unei mâini, scris pe marginile străzilor, în grilajele ferestrelor, în balustradele scărilor, în antenele paratraznetelor, în stâlpii drapelelor […]” “Locul străin e ca o oglindă inversată. Călătorul recunoaşte puţinul care e al său, descoperind multul pe care nu l-a avut şi nu-l va avea.” Italo Calvino fragmnte din Oraşele Invizibile

“Orașele [invizibile n.a] descrise sunt împărțite de autor în 11 categorii, fiecare având ca element central ceea ce îl poate caracteriza mai bine: Orașele și memoria, Orașele și dorința, Orașele și semnele, Orașele zvelte, Orașele și schimburile, Orașele și cerul, Orașele și ochii, Orașele și numele, Orașele și morții, Orașele continue, Orașele ascunse. Pentru fiecare dintre aceste orașe, Marco Polo îi povestește lui Kubilai Han, cu o pasiune pentru detalii aproape de necrezut, cum arată străzile, ce se întâmplă de-a lungul acestora, cum sunt oamenii și ce fac ei, câte probleme are acel oraș și, mai ales, cât de aproape este el de pieire. Și asta deoarece, în spatele fiecărei povești pe care exploratorul venețian Marco Polo i-o spune stăpânitorului chinez Kubilai Han se află un semnal de alarmă extrem de serios pe care Italo Calvino vrea să îl tragă, arătând spre probleme specifice ale societății contemporane.” Anca Zaharia în Hyperliteratura https://hyperliteratura.ro/orasele-invizibile-ale-lui-italo-calvino/

Asemeni lui Marco Polo va trebui să spuneţi la rândul vostru povestea unui oraş fantastic. Oraşul imaginat de voi va fi oraşul contrastelor. Parcurgându-l călătorul trece dintr-o condiţie a spațiului în alta: de la mic la mare, de la static la dinamic, de la haotic la structurat, de la transparent la opac, de la orizontal la vertical sau invers. Dihotomia pe care alegeţi să o reprezentaţi vă aparține. Fiți originali. Tot ce trebuie să faceţi este să o exprimaţi într-un mod cât se poate de clar prin desen folosind limbajul benzii desenate.
Veţi realiza aşadar o bandă desenată pe o foaie A3 conținînd oricâte casete de imagine consideraţi a fi necesare pentru a exprima parcursul prin oraş. Dimensiunea casetelor, compoziţia planşei şi tehnica de reprezentare sunt la alegere, însă trebuie să se subordoneze ideii generale.
Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– calitatea şi claritatea naraţiunii prezentate
– relaţia dintre limbajul grafic ales şi povestea spusă
– modul de compunere al poveştii în imagini, compoziţia întregii povestiri
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

23.10 – lansarea temei
24.10 – corectură pe story board
27.10 – predare fără prezentare la panou

MODIFICARI ORAR

71ff6706562b516dfbef61e2ba3885ab

Cursul de TA de joi 20 oct. se muta pe maine, luni 17 oct de la ora 14. Cursul de Materiale se muta joi in locul cursului de TA.

Grupa A nu va face proiectare joi in 21 ci vineri in 22 de ora 12 la etajul 6.

Cursul de TA de joi 27 oct. se muta in locul cursului de istoria artelor de marti 25 oct. Cursul de Istoria Artelor se va tine in locul cursului de TA in 27.

TEMA 3

tema-3

În primele două exerciţii din acest an v-am provocat să descoperiți/redescoperiți orașul Timișoara explorându-l, căutându-i calităţile spaţiale, ambianțele, atmosfera. Am văzut cum caracterul unui spațiu poate definit ca suma unor calităţi perceptive dar şi a unor moduri de utilizare. Spaţiul este o construcţie fizică dar şi mentală ce se se raportează la om, şi la nevoile lui specifice. Iar noi ca ființe umane putem să fim definiți pe multe planuri: fizic, social, cultural, rațional/spiritual, instinctual, etc. Mare- mic, static- dinamic, natural – artificial, strâmt – larg, orizontal – vertical, drept – înclinat, texturat – lis, ușor – greu, proporţional disproporţional, liniştit-zgomotos, parfumat – urât mirositor etc. Toate aceste trăsături perceptive sunt lecturate prin filtrul corporal, prin simţuri. Caracterul compoziţional, ordonat – dezordonat, structurat – haotic, intim – public, aglomerat – gol, ierarhizat – egal, monumental – umil, se decodifica însă făcând apel la normele culturale în care ne-am format. Primele presupun o lectură senzorială de la nivelul străzii de jos în sus, cele din urmă o citire intelectuală raţională, de sus în jos printr-o privire panoptică şi analitică. Dar lucrurile nu pot fi despărțite radical. Ființa umană are nevoie de ambele moduri de percepţie. Astfel de exemplu un spațiu mic în raport cu scara corpului nostru, trezește instinctul de ocrotire, încurajează comunicarea personală și ne ajută să ne interiorizăm. Un spațiu mare ne face să ne simțim expuşi, însă este în acelaşi timp este un spațiu al comunității, un spaţiu al întâlnirii. Căutarea propriu-zisă a acestor caracteristici presupune identificarea unor pattern uri, texturi şi reguli ce ne structurează spaţiul.

Pentru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, pozitive sau negative. Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste la alegerea voastră.
Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe carton format A3 land scape. Pe fiecare format A3 vor fi exemplificate două principii utilizând doua vignete de tip pozitiv negativ înfăţişând ţesutul studiat, din fiecare din cele două oraşe. (rezultă un total de patru vignete per planşa A3), un scurt text argumentativ şi o imagine desenată de la nivelul străzii ce consideraţi că este specifică pentru fiecare din spaţiile studiate.

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– identificarea justă a caracterelor/ principiilor ce definesc ţesuturile alese
– complexitatea exemplelor alese
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

02.10 – lansarea temei
17.10 – corectură
20.10 – predare și prezentare la panou

1_4_12b

a3e7ccfd3c8013e95330c2a53f99b7f6f6f6901c8de7b2275e45327759be5207

STRUCTURA CURRICULARA SEMESTRUL 1

2014-03-31-16-21-57

Strategia curriculara a primului semestru al anului 1 are menirea de a familiariza studenții arhitecți cu noţiunile de bază ale limbajului arhitectural fără a neglija însă capacitata intuitiva a acestora de a înţelege şi percepe spaţiul construit. În acest sens exerciţiile încep făcând apel la abilităţile studenţilor de a-şi folosi simţurile pentru lectura lumea sensibilă, fiind urmate de o atentă structurare şi ordonare a acestor tipuri de lectură. Prima lună a semestrului este dedicată aşadar unor exerciţii ce pun studentii în postura de a privii oraşul atât de la nivelul străzii cât şi de sus în jos, urmărind felul în care locurile şi spaţiile se organizează topologic în structuri şi ţesuturi. Informaţia astfel dobândită este mai departe folosită în cadrul exerciţiului de semestru TETRAPOLIS, exerciţiu ce-i pune pe studenti în postura de a lucra în echipe extinse la realizarea unui cartier definit de obiecte, spaţii private, spaţii de trecere, spaţii comune- publice. Timp de şase săptămâni se lucrează atât pe calităţile ţesutului acestui cartier cât şi pe obiectele individuale ale fiecărui student. Aceste obiecte îşi negociază forma şi poziţia urmărind relaţiile de public privat, de vecinătate imediată dar şi de expresie la scara cartierului. Exerciţiul se încheie cu predarea unei machete a cartierului şi continuă cu o etapă de detaliere de două săptămâni în care studenţii aprofundează soluţiile individuale.
Obiectivele urmărite sunt evidenţiate în tabelul de mai jos ce înfăţişează şi modul în care cursul de Teorie a Arhitecturii este folosit ca şi suport ideatic al întregului demers.

S1 TA 1. PERCEPŢIE ŞI SIMŢURI Pierre von Meiss/ Juhani Pallasma/ Peter Zumthor
TEMA 1. 5 imagini reprezentative din oraş,
S2 TA 2. CUM STUDIEM VIAŢA URBANĂ –Jahn Gehl şi Brigitte Svarre –cele 7 metode.
TEMA 2. Trasee şi locuri/ 4 spaţii importante pt student descrise din punct de vedere perceptiv, senzorial, analiza spaţiului urban de la nivelul ochiului.
S3 TA 3. ORDINE ŞI DEZORDINE – Pierre von Meiss
TEMA 3 Ţesuturi urbane, analiza compoziţiei urbane de sus în jos, lucru comparativ pe hărţi Google, ordine şi structură, dezordine şi organicitate
S4 TA 4. MĂSURĂ ŞI ECHILIBRUL – Pierre von Meiss
TEMA 4 Scara omului vs scara oraşului, analiza de la nivelul ochiului cu evidenţierea elementelor ce dau scara unui loc.
S5 TA 5. ŢESUT ŞI OBIECT – Pierre von Meiss
TEMA 5.1 TETRAPOLIS lansare. Discuţii pe planşa de joc, definirea unor relaţii simple de tesut- spaţii pentru mişcare , spaţii comune, spaţii şi obiecte private – lucru în echipă
S6 TA 6. OBIECT/FORMA /SPAŢIU Pierre von Meiss+ F.D.K. Ching
TEMA 5.2 TETRAPOLIS compoziţia urbană Obiect/ Forma/ Spaţiu – lucru în echipă
S7 TA 7. SPAŢIUL – Pierre von Meiss
TEMA 5.3 TETRAPOLIS – Spaţiul public/ semipublic/privat –lucru individual
S8 TA 8. ORGANIZĂRI ŞI FORME ALE SPAŢIULUI F.D.K. Ching
TEMA 5.4 TETRAPOLIS – Organizări şi forme ale spaţiului/ spaţiu în spaţiu/ spaţii întrepătrunse/ tangente/ unite printr-un al treilea spaţiu lucru individual
S9 TA 9. DE LA SPAŢIU LA LOC – Pierre von Meiss
TEMA 5.5 TETRAPOLIS- Locuri în spaţiu/ artefactele (banca, pomul, fântână) şi articularea spaţiului
S10 TA 10. LUMINA ŞI UMBRA – Pierre von Meiss
PREDARE TETRAPOLIS faza ORAŞ
S11 TA 11. FORMA ŞI MATERIE – Pierre von Meiss
TEMA 6.1 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate şi lumină
S12 TA 12. RECAPITULARE (discuţii libere) prezentări de proiecte
TEMA 6.2 DETALIU TETRAPOLIS studiu pe materialitate vs detalii
S13 TA 13. RECAPITULARE (discuţii libere)prezentări de proiecte
PREDARE TETRAPOLIS faza DETALIU

mission-statement