TEMA 3

tema-3

În primele două exerciţii din acest an v-am provocat să descoperiți/redescoperiți orașul Timișoara explorându-l, căutându-i calităţile spaţiale, ambianțele, atmosfera. Am văzut cum caracterul unui spațiu poate definit ca suma unor calităţi perceptive dar şi a unor moduri de utilizare. Spaţiul este o construcţie fizică dar şi mentală ce se se raportează la om, şi la nevoile lui specifice. Iar noi ca ființe umane putem să fim definiți pe multe planuri: fizic, social, cultural, rațional/spiritual, instinctual, etc. Mare- mic, static- dinamic, natural – artificial, strâmt – larg, orizontal – vertical, drept – înclinat, texturat – lis, ușor – greu, proporţional disproporţional, liniştit-zgomotos, parfumat – urât mirositor etc. Toate aceste trăsături perceptive sunt lecturate prin filtrul corporal, prin simţuri. Caracterul compoziţional, ordonat – dezordonat, structurat – haotic, intim – public, aglomerat – gol, ierarhizat – egal, monumental – umil, se decodifica însă făcând apel la normele culturale în care ne-am format. Primele presupun o lectură senzorială de la nivelul străzii de jos în sus, cele din urmă o citire intelectuală raţională, de sus în jos printr-o privire panoptică şi analitică. Dar lucrurile nu pot fi despărțite radical. Ființa umană are nevoie de ambele moduri de percepţie. Astfel de exemplu un spațiu mic în raport cu scara corpului nostru, trezește instinctul de ocrotire, încurajează comunicarea personală și ne ajută să ne interiorizăm. Un spațiu mare ne face să ne simțim expuşi, însă este în acelaşi timp este un spațiu al comunității, un spaţiu al întâlnirii. Căutarea propriu-zisă a acestor caracteristici presupune identificarea unor pattern uri, texturi şi reguli ce ne structurează spaţiul.

Pentru următoarea săptămâna ne vom continua exerciţiu de analiza urbana utilizând privirea panoptică, aeriană. În acest sens vă veţi uita fiecare dintre voi la oraşul din care proveniţi utilizând hărţile Google. Folosind aceeaşi înălţime de privire veţi observa scara oraşului, textura lui, densitatea şi granulaţia, accidentele ce-i alterează regulile, compoziţia urbană. Veţi căuta să identificaţi ţesuturi urbane ordonate/ dezordonate, structurate cartezian sau organic/ dense sau rarefiate, pozitive sau negative. Exerciţiul se va concretiza printr-o prezentare comparativă ce va pune accent pe şase principii compoziţionale gestaltiste la alegerea voastră.
Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe carton format A3 land scape. Pe fiecare format A3 vor fi exemplificate două principii utilizând doua vignete de tip pozitiv negativ înfăţişând ţesutul studiat, din fiecare din cele două oraşe. (rezultă un total de patru vignete per planşa A3), un scurt text argumentativ şi o imagine desenată de la nivelul străzii ce consideraţi că este specifică pentru fiecare din spaţiile studiate.

Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt :
– identificarea justă a caracterelor/ principiilor ce definesc ţesuturile alese
– complexitatea exemplelor alese
– expresivitatea și originalitatea modului de prezentare grafică

02.10 – lansarea temei
17.10 – corectură
20.10 – predare și prezentare la panou

1_4_12b

a3e7ccfd3c8013e95330c2a53f99b7f6f6f6901c8de7b2275e45327759be5207

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s